Cei de la Ministerul Transporturilor , care au făcut prioritizarea proiectelor ce vor fi finanțate din fonduri europene spun că ar trebui să mai așteptăm până în 2030 pentru această investiție. De cealaltă parte, cei care au făcut proiectul spun că dacă mai așteptăm încă 15 ani tot ce s-a investit până în prezent se va duce pe apa   sâmbeti, dar sunt și din cei care susțin că investiția, oricând ar fi ea făcută, înseamnă pur și simplu bani aruncați pe fereastră, pentru că rentabilitatea economică ar fi negativă de-a dreptul. 

Atât de controversatul Master Plan pe transport trimis de autoritățile române Comisiei Europene a fost din nou dezbătut luni la sediul Ministerului Transporturilor.
De această dată au fost luate în discuție, în dezbatere publică, prevederile documentului care vizează transporturile navale. Încă de la bun început, dezbaterea a devenit extrem de încinsă, atunci când a venit vorba de Canalul Dunăre-București, pe care canadienii de la AECOM, cei care au realizat Master Planul, l-au considerat prioritar, însă prea scump. Motiv pentru care proiectul a fost împins pentru a fi realizat după 2030. Cornel Marțincu, șeful institutului IPTANA,el a explicat că valoarea de 1,5 miliarde de eurostipulată în Master Plan pentru a duce la bun sfârșit Canalul Dunăre-București reprezintă costul total al întregului proiect, care presupune și amenajări pe râul Dâmbovița. Potrivit spuselor proiectantului, investiția ar putea fi realizată etapizat, adică mai întâi să fie realizată legătura Bucureștilor cu Dunărea, pe râul Argeș, demers care nu va depăși un miliard de euro.

În varianta inițială, gândită în perioada comunistă, atunci când au început și lucrările, Canalul Dunăre-București ar fi presupus construcția a două porturi în apropierea Capitalei – la la 1 decembrie și la Glina. Într-o primă fază, a susținut Marțincu, ar fi suficientă punerea la punct a portului de la 1 Decembrie. Însă Master Planul de Transport, în domeniul naval nu presupune numai Canalul Dunăre-București. Cel mai important proiect, în opinia autorităților de la București, dar și în cea a canadienilor de la AECOM este cel de îmbunătățire a condițiilor de navigație pe Dunăre, în porțiunea de graniță România-Bulgaria. Proiectul, în valoare de 207 milioane de euro, ar presupune lucrări de regularizare a șenalului navigabil, în vederea restabilirii unor condiții de navigație și asigurarea mentenanței regulate pentru a menține șenalul în acest stadiu.

Principalele probleme care se constată în momentul de față sunt legate de adâncimea șenalului navigabil, care deseori scade sub valoarea minimă acceptabilă de doi metri și jumătate. Nu mai puțin de șapte secțiuni scad în mod rugulat sub acest standard, se menționează în Master Plan.
Documentul a fost, în final, criticat vehement de fostul director general al Departamentului Naval din Ministerul Transporturilor, Șerban Cucu: “În tot Master Planul nu am găsit o analiză de trafic. Pentru niciun port nu este prezentat traficul pe categorii de mărfuri. În plus, despre Canalul Dunăre-Marea Neagră nu se vorbește decât în patru rânduri, ceea ce mi se pare extrem de puțin. În acest caz, nu găsesc proiectul care se referă la consolidarea malurilor, în absența căruia există riscul blocării canalului”.

 

O parte din informatii ziarul de investigatii

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here