sfantul nicolae imagine animata

 

De unde vine tradiţia ca darurile să fie puse în ghetuţe şi ce semnificaţie are nuieluşa .

Aşteptat cu nerăbdare de copii în noaptea de 5 decembrie, Moş Nicolae este unul dintre cei mai iubiţi şi mai populari sfinţi ai creştinătăţii. În fiecare an, prichindeii îşi lustruiesc ghetuţele sau cizmuliţele ştiind că Moşul le va lăsa daruri. Pentru neascultători însă, Moş Nicolae lasă câte o nuieluşă, avertizându-i astfel să îşi asculte părinţii şi bunicii. Tradiţia de a face daruri în această zi îşi are originea în povestea de viaţă a episcopului din Myra-Lichia (pe meleagurile Turciei de astăzi).

mos-nicolae2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cine a fost Nicolae…

sf_nicolae_40aa9921e1_95ccbadec0

Scrierile teologice spun că era o persoană cu o credinţă neţărmurită în Dumnezeu, care a trăit în secolul al IV-lea. În anul 325, Sfântul Nicolae a participat la primul Sinod Ecumenic de la Niceea, eveniment în cadrul căruia Arie, un preot din Alexandria, a susţinut că Iisus Hristos nu este de aceeaşi natură cu Dumnezeu Tatăl. Deranjat de această afirmaţie, Sfântul Nicolae i-a dat o palmă ereticului, de unde s-a împământenit obiceiul ca cei obraznici să primească o nuieluşă de la Moş Nicolae.  Lui Nicolae de Myra îi sunt atribuite numeroase fapte bune, dar şi miracole, numele său traducându-se prin „biruitor de popor“. Provenind dintr-o familie înstărită, la moartea părinţilor săi şi-a dăruit întreaga avuţie celor nevoiaşi. Minunile bătrânelului darnic „Fiind bun şi darnic, după mutarea sa la cele veşnice a ajutat în chip minunat săracii, printre care şi un tată cu trei fete pe care, din cauza sărăciei, voia să le trimită să se prostitueze. Legenda spune că fetele s-au rugat Sfântului să le ajute şi acesta, drept răspuns, a umplut şosetele fetelor cu galbeni. Banii au fost găsiţi de tată a doua zi“, spune părintele Eugen Tănăsescu. Sfântul Nicolae le-a dăruit noaptea banii necesari, fiind salvate astfel de la promiscuitate. Le-a aruncat fiecăreia pe geam, într-o noapte, câte un săculeţ de bani. Săculeţii au căzut fie în ciorapii puşi la uscat, fie în ghete. De aici este obiceiul ca darurile de Moş Nicolae să fie puse în ghetuţe.

Lecția dăruirii

sf-nicolae_06caf6e67d57ed (1)

Părinţii  pot transmite  odată cu darul Moşului Nicolae, şi lecţia morală pe care acesta ne-o transmite,  actul dăruirii fiind doar efectul însuşirii temeinice a virtuţii milosteniei, pornită din iubirea de aproape. Dăruirea este doar prima treaptă a bucuriei sociale de a trăi împreună.  Prin darul făcut nu urmărim satisfacerea unor plăceri de moment ale copilului, căci vom hrăni robia plăcerilor, ci încercăm o lecţie de viaţă: dăruind, vei dobândi“, spune părintele Tănăsescu.

 

Mos-Nicolae-Mosul-nostru-legendar-Nu-mai-are-sacul-plin-Unii-spun-ca-i-bugetar-Si-nu-stie-codul-PIN

 

 

Ajută orfanii şi fetele nemăritate

Dar Sfântul Nicolae nu este numai protectorul celor sărăci, ci şi al copiilor, al marinarilor şi al victimelor judecăţilor nedrepte, fiind venerat în întreaga lume. El ajută văduvele orfanii şi fetele care doresc să se mărite, scapă marinarii de la înec şi apără soldaţii în război. „Pe 6 decembrie, creştinii pun crenguţe de măr în apă. Dacă înfloresc până la Anul Nou, anul viitor va fi roditor“, spun specialiştii în Etnografie şi Folclor de la Muzeul Dunării de Jos Călăraşi. Sfântul Ierarh Nicolae a murit în anul 340, iar din anul 1087, moaştele sale sunt păstrate la o biserică ce îi este dedicată, în Bari, în sudul Italiei. Unde se păstrează obiceiul Legenda lui Moş Nicolae s-a răspândit în toată lumea şi a luat caracteristicile fiecărei ţări. În Europa, în secolul al XII-lea, ziua Sfântului Nicolae a devenit ziua darurilor şi a activităţilor caritabile. În Germania, tradiţia sărbătoririi lui Moş Nicolae a apărut prin îmbinarea unei figuri păgâne cu imaginea creştină a Sfântului Nicolae, care este văzut de germani ca un bătrân care poartă un sac în spate şi o nuieluşă în mână. Pe lângă ghetuţe, copiii pregătesc în ajun o scrisoare în care îşi aştern toate dorinţele şi câţiva morcovi pentru caii moşului. Copiii din Franţa, din Belgia şi Luxemburg lasă pentru Moş Nicolae, în ajut, un pahar de vin, iar pentru măgăruşul lui – morcovi şi puţin zahăr. În ziua de 6 decembrie, ei primesc ciocolată, turtă dulce, fructe şi trimit scrisori rudelor pentru a le ura sărbători fericite.

Reprezentarea din icoane

După Sf. Gheorghe, cel mai des întâlnit în icoanele pe sticlă transilvănene era Sf. Nicolae, aducător de noroc. “Legendele folclorice povestesc că Sf. Nicolae a ajutat trei fete sărace, pe care tatăl lor voia să le vândă pentru bani, aruncându-le o pungă de galbeni pe geam, drept zestre. De remarcat este faptul că cele trei fete înzestrate de către sfânt, împreună cu tatăl lor, apar reprezentate pe icoanele pe sticlă din Transilvania: <În afară de Sf. Gheorghe, cel mai des întâlnit dintre sfinţi este Nicolae, aducător de noroc, cel care îngrijeşte de zestrea fetelor sărace. În nord, unde domină iconiţele niculene de format mic, Sf. Nicolae este arătat singur…> citatul îl puteţi găsi în cartea Pictura ţărănească pe sticlă de Juliana şi Dumitru Dancu. De asemenea, Tudor Pamfile  spune: ”Era un creştin odată care avea trei fete mari… Şi omul acela era fără seamăn de sărac… Văzându-se sărmanul într-atât de strâmtorat, se gândi în toate chipurile şi nimic nu-i trecu altceva în minte decât că trebuie să-şi trimită fetele după câştig. Dar Sf. Neculai aflase de aceasta, aşa că în ajunul zilei dintâi, când fata cea mare trebuia să-şi pângărească cinstea, aruncă în casa omului sărac o pungă plină cu o sută cincizeci de galbeni…”

Sfantul-Nicolae

 

Ce cadouri aduce Moşul copiilor

„În Transilvania, pe lângă dulciuri copiii primesc şi o nuia, probabil ca un avertisment pentru cei mai obraznici. Nuiaua oferită de către părinţi copiilor de Sf. Nicolae, atât de răspândită şi în zilele noastre, provine probabil din lumea tradiţiilor germane, unde Sf. Nicolae era ajutat de Knecht Ruprecht, cel care ducea un sac de daruri şi o nuia pentru copii. În unele părţi ale ţării, se obişnuia să se pună o crenguţă de măr în apă pentru a înflori până la Anul Nou”, mai spune Laura Pop, muzeograf la Muzeul de etnografie din Târgu-Mureş.

 

la-impartit-cadouri-de-6-decembrie-ziua-sfantului-nicolae

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cum e văzut Sfântul Nicolae…

În lumea satului românesc, la Sf.Nicoale se constituia ceata de colindat a feciorilor, feciorii se adună la o casă şi începeau să înveţe colindele şi să se pregătească pentru colindat. “În general, la români se crede că, în funcţie de cum va fi vremea în ziua de Sfântul Nicolae, aşa va fi şi iarna. Se spune că, dacă Sfântul Nicolae va veni pe cal alb, adică va ninge, atunci va fi o iarnă scurtă, iar dacă nu va ninge în ziua de Sfântul Nicolae, atunci va fi o iarnă lungă. Dacă Sân-Nicoară a venit cu cal alb, adică la Sfântul Nicolae e zăpadă, atunci iarna va fi scurtă, iar dacă a venit pe cal negru, atunci iarna va fi lungă. Aceste zicale se găsesc în  Meteorologia populară, de Traian Gherman. Alte obiceiuri de Sfântul Nicolae sunt legate de perioada sărbătorilor de iarnă care urmează. În Transilvania, de Sfântul Nicolae se începeau pregătirile de colindat, se alcătuia ceata de colindat a feciorilor. Începând de la această dată ceata feciorilor îşi alegea o casă unde se întruneau săptămânal pentru a învăţa colindele şi pentru a face pregătirile pentru colindatul de Crăciun. În unele locuri se obişnuia să se pună crenguţe de pomi fructiferi în apă pentru a înflori de Anul Nou, când erau folosite ca sorcove pentru uratul de Anul Nou”, completează Laura Pop, muzeograf la Muzeul de etnografie din Târgu-Mureş  .

imagini-mos-nicolae-cand-vine

Legenda lui Moş Nicolae.

În fiecare an, Moş Nicolae vine pe furiş în casele oamenilor şi lasă cadouri în ghetuţele copiilor cuminţi, dar şi în cele ale adulţilor. Este mult mai discret ca Moş Crăciun, pentru că pe el nu-l vede nimeni niciodată. Ca să primească darurile, de obicei dulciuri, copiii trebuie să-şi cureţe bine ghetuţele. S-a născut în Asia Mică Potrivit legendei, Moş Nicolae este protectorul copiilor, scrie Parinti.com. Sfântul Nicolae s-a născut în anul 270 în cetatea Patara din Asia Mică (în prezent Turcia), iar numele lui înseamnă, în limba greacă, „biruitor de popoare”. A locuit în oraşul Myra, unde a fost episcop. Oraşul este situat tot în Asia Mica, pe actualul teritoriu al Turciei. După ce părinţii săi au murit, Nicolae şi-a împărţit averea săracilor, iar apoi a plecat la Ierusalim ca prelat. În anul 325 el a fost unul dintre episcopii care au luat parte la Primul Conciliu de la Niceea, la chemarea împăratului Constantin.

 Care sunt faptele lui

Sunt multe legende care vorbesc despre faptele lui Nicolae după ce acesta a ajuns preot. Potrivit unei legende, el ar fi ajutat trei fete sărace să se mărite. El e lăsate câte un săculeţ plin cu aur la poarta casei lor, astfel încât fiecare fată să aibă o zestre şi să se poată mărita. Când a venit rândul ultimei fete, tatăl ei a vrut să vadă cine le aducea săculeţele cu aur şi a stat pe pază într-o noapte. Atunci, Nicolae a lăsat săculeţul pe hornul casei, într-o şosetă care era pusă la uscat şi astfel a apărut tradiţia cadourilor puse în pantofi. Cei trei săculeţi cu aur au devenit simbolul Sfântului Nicolae, sub forma a trei bile de aur. Nicolae a venit şi în ajutorul marinarilor şi călătorilor.

O altă legendă spune că într-o zi el se întorcea acasă pe mare, venind de la Ierusalim. S-a pornit o furtună puternică, iar Nicolae s-a rugat la Dumnezeu şi atunci furtuna s-a oprit brusc. Marinarii aflaţi pe corabie au considerat aceasta o minune, iar de atunci Sfântul Nicolae este şi protectorul marinarilor şi călătorilor. Osemintele Sfântului Nicolae se află într-o criptă din Bari, Italia, unde a fost îngropat după moartea sa, în anul 343.  (Jurnal)

 

(surse:  adevărul.ro ; crestinortodox.ro; wikipedia; sfantulnicolae .info; realitatea.net)