miami-sharkCe spun specialiștii, cât sunt ele de periculoase și cum pot fi combătute?

 Jocurile pe calculator, video, pe playstation sau pe diverse alte platforme, pot fi extrem de amuzante, pot reprezenta o modalitate relaxantă și plăcută de petrecere a timpul liber, dar, în același timp, se pot dovedi și extrem de periculoase, în cazul în care persoana în cauză le utilizează excesiv. Astfel, apare dependența și, implicit, nevoia de ajutor specializat.

        Potrivit studiilor de specialitate, în lume aproximativ 90% dintre adolescenţi joacă jocuri pe calculator, iar 15% dintre aceştia (cei mai mulți fiind tineri sub 20 de ani) sunt dependenţi de acestă activitate.

        Pentru explicații asupra cauzelor acestei dependențe, dar și pentru a afla cum se poate trata o astfel de problemă, jurnaliștii publicației noastre s-au adresat psihologului specializat în psihologia clinică, Mihaela Covțun, care ne-a precizat: Dependența de calculator, inclusiv de jocuri online, este o tulburare psihică cu efecte severe asupra individului captiv în activitatea de joc. Majoritatea tinerilor petrec multe ore în fața calculatorului, jucând jocuri ce le oferă posibilitatea de a fi independenți în deciziile pe care le iau . Mai exact, ei aleg o misiune, un personaj, o modalitate de joc. Este vorba aici de nevoia de a fi independent, o nevoie care, nesatisfacută în plan real, se realizează virtual.

        Întrebată cât de grave pot fi efectele dependenței de jocuri pe calculator, Mihaela Covțun ne-a răspuns: Efectele pot fi chiar dezastruoase, cum ar fi instalarea depresiei, modificarea personalitatii, agresivitate sau delir, iar pentru remedierea acestei tulburări cel mai important este, în primul rând, ca persoana în cauză să accepte că are o problemă, și apoi să urmeze ședințe de terapie psihologică, ceea ce va duce la rezolvarea cu succes a situației.

        Așadar, mare atenție la cât timp vă petreceți ”uitați” în fața unui monitor, jucând jocuri, mai ales că există și alte tipuri de activități recreative, mult mai sănătoase, cum ar fi sportul sau plimbările în aer liber, dar și activități care dezvoltă gândirea, capacitatea de concentrare sau pe cea de creaţie, precum jocurile de şah, de logică, de strategie și multe altele.

(Nicolau Teodora)