fisc-caricatura-ww

Jurnalistul Dan Străuț vine cu o dezbatere interesantă și pertinentă despre motivele pentru care Guvernul Ponta a declanșat această Campanie națională denumită ”România la Control!”  E crede că, în primul rând ca să arate preocuparea pentru aplicarea fermă a legilor antifraudă, dar şi pentru a colecta fondurile bugetare necesare în acoperirea măsurilor de relaxare fiscală, iată de ce, spune el,  Guvernul le impune comercianţilor un regim drastic de organizare a afacerilor.

Micii comercianţi sunt obligaţi să-şi ţină sub control strict fluxul banilor, până la ultimul leu, ospătarii şi distribuitorii trebuie să prezinte bon fiscal până şi pentru bacşiş, iar marii retaileri se află sub lupa autorităţilor, suspectaţi că vor să profite de reducerea TVA.   Spre deosebire de alte momente din istoria recentă în care legislaţia fiscală s-a împrospătat, acum Guvernul a dublat setul de măsuri – unele de relaxare, altele de înăsprire – cu o campanie furibundă de controale asupra contribuabililor din sectorul de comerţ.   Ce-i mână pe guvernanţi în luptă   Ce a declanşat, de fapt, această avalanşă de controale ale instituţiilor statului? Există cel puţin două motivaţii.    Una dintre ele este legată de imaginea şifonată a Guvernului Ponta, care trebuie refăcută înaintea alegerilor parlamentare şi locale din 2016. Iar campania de imagine demarată de Executiv, în special în ceea ce priveşte controalele din hipermarketuri, vizează convingerea alegătorului că guvernanţii PSD lucrează în interesul cetăţeanului, pentru bunăstarea lui.   Jurnalistul mai găsește o motivație în acest demers   , vorbind despre stringenta nevoie de a colecta cât mai mulţi bani la buget în condiţiile în care măsurile de relaxare fiscală promise de Guvern vor produce un gol semnificativ în puşculiţa statului, iar instituţiile financiare internaţionale ne impun un deficit bugetar tot mai mic.    Guvernul estimează că reducerea TVA la alimente de la 24% la 9%, începând cu 1 iunie 2015, va genera un impact bugetar negativ de 2,44 miliarde de lei în a doua jumătate a anului. Tot Executivul estimează că acest gol va fi acoperit prin veniturile suplimentare încasate de ANAF (prin măsuri de combatere a evaziunii fiscale, cum sunt controalele) şi prin efectul de multiplicare („creşterea consumului, a investiţiilor şi a numărului de locuri de muncă“, după cum spun guvernanţii). Numai că, de exemplu, dacă reducerea TVA nu se va resimţi la raft, adică în buzunarul românului, consumul nu va creşte şi, implicit, încasările din TVA ale statului vor fi mai mici (acelaşi volum de vânzări, presupunem aceeaşi valoare, dar cu TVA de 9% în loc de 24%).   S-ar putea vedea diferențele de vreme ce retailerii supermarketurilor s-au și apucat să majoreze prețurile la raft astfel încât la momentul intrării legii TVA-ului redus,  în vigoare,  mărfurile să fie chiar mai scumpe decât au fost înainte de reducerea TVA! Și cu asta ce-am făcut? Ar zice ConstantinTănase…

Jurnalistul mai crede că: măsurile incluse în proiectul de Cod Fiscal, dacă acestea nu vor suferi modificări în Parlament, ar urma să producă un impact negativ asupra bugetului de 18,29 miliarde de lei, din care Guvernul estimează că va recupera 11,03 miliarde de lei. Analiştii economici ridică însă semne de întrebare asupra optimismului Guvernului. Ţinta de deficit bugetar pentru anul viitor este de 1,2% din PIB, însă Comisia Europeană a avertizat că indicatorul se va deteriora semnificativ, la 3,5% din PIB, din cauza reducerilor de taxe care pun sub semnul întrebării consolidarea bugetului.   Printre măsurile de relaxare fiscală care ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2016 se numără reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20%, scăderea accizelor la carburanţi (măsură eliminată în Senat), diminuarea accizelor la alcool etilic, bere, vinuri spumoase şi eliminarea acestora la cafea, bijuterii şi blănuri, apoi eliminarea taxei pe stâlp şi a impozitului pe dividende (în Senat s-a stabilit un impozit de 5% faţă de 16% în prezent).    Primul efect: goana după bonuri!

Și cum la noi obiceiul este ca mai întâi să amendezi și abia apoi să previi Mania controalelor a fost declanşată începând cu 1 martie, când Direcţia Generală Antifraudă din cadrul ANAF a demarat vaste controale pentru a verifica dacă agenţii economici emit bon fiscal. Direcţia Antifraudă a ajuns, astfel, în centrul unui scandal, după ce instituţia a suspendat activitatea mai multor firme, patronii acestora acuzând situaţii ridicole, cu închideri pentru sume derizorii.    Drept urmare Guvernul a modificat legislaţia, astfel încât activitatea unei firme să fie suspendată doar de la a doua abatere şi doar pentru sume nejustificate mai mari de 300 de lei. Un alt efect al măsurii a fost eliminarea vânzărilor „pe caiet“, practică des întâlnită în mediul rural.   „Bacşişiada”, misiune imposibilă .

Pe de altă parte, întrucât patronii au dat vina pe bacşiş, Guvernul a luat decizia de a-l fiscaliza. Bacşişul este taxat cu 16%, fie ca venit al firmei, fie ca venit al angajaţilor, iar operatorii au obligaţia de a emite un bon fiscal separat pentru recompensele lăsate de clienţi.   Numai că, pentru a putea verifica dacă sumele sunt corecte, Guvernul a introdus caietul de bani personali, unde angajaţii sunt obligaţi să treacă, înainte de începerea lucrului, sumele de bani pe care le au asupra lor. Problema este că acest caiet de bani personali a adus cu sine alte situaţii ciudate. La Timişoara, „Bacşişiada“ a declanşat o altă nebunie, după ce patronii de restaurante şi baruri au ajuns să stea la cozi pentru a putea cumpăra astfel de registre personale, deoarece este obligatoriu ca toate firmele din comerţ să aibă astfel de documente începând de vineri, 8 mai.   Taxarea bacşişului a adus cu ea noi probleme de implementare în anumite domenii, cum ar fi taximetria sau livrarea de bunuri şi prestarea de servicii la domiciliu. Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor, declara recent că aparatele de taxare pentru călătoriile în regim taxi vor trebui modificate pentru a putea da şi bon pe bacşiş. Zilele trecute, el a mai afirmat că, pentru a lăsa bacşiş la livrarea de pizza, clienţii trebuie să se deplaseze la sediul firmei ca să primească bon. Ulterior, oficialul a revenit, afirmând că obligaţia angajatului este să bată bon pe casa de marcat atunci când revine la sediu. Ministrul nu a explicat, însă, cum va ajunge apoi consumatorul în posesia bonului pe bacşiş sau ce se va întâmpla dacă inspectorii Fiscului îl controlează pe angajat înainte să apuce să marcheze bacşişul la casă.   „Legende şi fabule“   Premierul Victor Ponta a ţinut să precizeze că evaziunea va fi combătută până în ultima zi a Guvernului, chiar dacă inspectorul fiscal a fost un personaj negativ, de la „jupuitul cu foncirea“ al lui Moromete până la „legende şi fabule din mitologie“, cum că personaje fictive merg cu sute de maşini şi blochează autostrada. Declaraţia lui Ponta a venit după ce presa a publicat o imagine cu zeci de maşini ale Direcţiei Antifraudă mergând pe banda de urgenţă a Autostrăzii A3, iar în minivacanţa de 1 Mai au mers cu girofarurile pornite prin staţiunile de pe litoral, oprindu-se la diverse localuri pentru ca inspectorii să vadă dacă există nereguli.   Efectele deja se văd la buget  . Raziile şi controalele au dat, însă, roade, după ce înteţirea acestora a dus la creşterea cu peste 2,5 miliarde de lei a sumelor încasate din TVA în primul trimestru.

Un alt mare câștig al acestei măsuri  a fost că vânzările de role pentru casele de marcat au crescut  ca și cel al documentelor de fel și fel, impuse odată cu aplicarea nilor norme.

Așa cum intuiam și noi jurnalistul observă că până la  scăderea TVA speculatorii au timp să mărească temporar preţurile, astfel încât, la 1 iunie, să le readucă la nivelul iniţial (sau chiar puţin mai sus), profitând atât financiar, cât şi ca imagine, de pe urma relaxării fiscale. Ei bine, în faţa unei astfel de presupoziţii, devenită suspiciune publică, Guvernul a transformat bucuria reducerii TVA într-o adevărată isterie a controalelor antiscumpiri. Şase instituţii de stat au fost trimise să monitorizeze evoluţia preţurilor, ca şi cum acestea ar putea să-i şi sancţioneze în vreun fel pe speculatori. Iar comercianţii, presaţi din toate părţile să îngheţe, apoi să reducă preţurile, n-au avut încotro şi s-au conformat noilor cerinţe din cadrul acestei campanii de tip „România la control“, dezlănţuită de Guvern.   600 de magazine, cu preţurile sub lupă   Raportul analizat ieri de Guvern privind preţurile la alimente din marile magazine nu prezintă informaţii legate de creşterea acestora înainte de reducerea TVA, Consiliul Concurenţei urmând să ceară informaţii retroactive privind preţurile practicate şi să verifice, aleatoriu, aproximativ 600 de magazine. Raportul mai relevă că patru mari magazine (Cora, Kaufland, Selgros şi Carrefour) s-au angajat ca, din iunie, când TVA va scădea la alimente la 9%, să afişeze la raft atât preţul vechi, cât şi pe cel nou. În plus, Carrefour şi Auchan au promis că vor îngheţa preţurile până la acea dată, Kaufland luând la rândul său în calcul această propunere. Billa, Metro, Profi şi Auchan vor decide în perioada următoare dacă vor afişa, din iunie, preţul vechi şi pe cel nou la raft.   Controlorii vor descinde şi la tarabele din pieţe?   – se întreabă auotrul. Ministrul Finaanțelor spune că deocamdată piețarii nu trebuie să elibereze bonuri fiscal… Lucru pe care l-am constatat și noi în Piața centrală a municipiului Giurgiu. (Redacția)

3 COMENTARII

  1. Dacă acest articol ar fi fost scris de un economist precum Mircea Cosea de exemplu, ar fi fost credibil.Dar atâta timp cât Dan Străuț lucrează la Adevărul.”analiza „sa economică trebuie tratată cu rezerve,fiindcă fostul ziar Scânteia a devenit anti-PSD de pe vremea lui Patriciu.Cand USL era în opoziție,aproape 80% din presă era împotriva sa,aspect scos în evidenţă de Alina Mungiu,spunând că este caz unic în lume ca majoritatea presei să critice opoziția și nu guvernul.După ce USL a venit la putere,nimic nu s-a schimbat,aceleiași trusturi de presă,atacă și critică în neștire,mai mult dezinformează și răspândește zvonur false și minciuni.Ori atunci când un guvern,indiferent de culoare politică,ia niște măsuri de mare impact asupra întregii populații,precum introducerea cardului de sănătate,reducerea TVA,măsurile antifraudă,ar trebui deci ca presa să asigure cât de cât o minimă informare,aceasta fiind de fapt funcția de bază a unei prese libere.Iată de ce nu dau nici doi bani pe”analiza”lui Străuț,fiind scrisă cu ură şi la comandă.Să lăsăm timpul să valideze aceste măsuri,pe care niciun guvern n-a avut curaj să le ia până în prezent.

  2. Ca de obicei apar tot felul de specii rosii, taratoare care sar sa apere un guvern tern, fara perspectiva, un guvern de consum preocupat sa adune cat mai multi bani pentru imagine. Rusine virmilor rosii ! Apropo ! Unde sunt cei 7 eurocenti per litrul de combustibil ?

    • Întrebare:Cum recunoști un postac basist?
      Răspuns:Postacul basist nu are argumente,el are epitete și etichete! La fel ca şi mentorul lor,retras în pădurea de la Scroviștea,care zicea zilele trecute că”i-ar umple gura de sânge” primului ministru,expresie de maidan care sugerează mentalitate si apucaturi de mardeiaș de pe fosta str.Oinac!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.