Un studiu recent aratã cã România e într-o crizã acutã de locuri de muncã. Nu pentru cã nu existã, ci pentru cã nu are cine sã le ocupe.

Nu mai avem specialişti, meseriaşi, nu mai avem oameni sau instituţii care sã-i pregãteascã. Avem în schimb absolvenţi de facultate care trebuie sã devinã instalatori sau coafeze şi „ne lãudãm” cu cea mai mare ratã a şomajului în rândul tinerilor din toatã Uniunea Europeanã.

Firme care s-au putea dezvolta şi produce bani mulţi pentru România bat pasul pe loc sau se pregãtesc sã punã lacãtul pe uşã… Pe de altã parte, strãinii sunt uluiţi de inconştienţa cu care ne-am ruinat şcolile profesionale, în condiţiile în care alţii le pãstreazã cu sfinţenie de sute de ani şi se îmbogãţesc de pe urma lor.

Ironic, 2017 a fost declarat „anul învãţãmântului profesional în România”

În `89 ne mândream cu cei mai bine pregãtiţi profesionişti ai Europei. Acum am ajuns o ţarã a proiectelor şi a strategiilor veşnic nepuse în practicã.

Când aveam mai multã nevoie de profesionişti, în urmã cu nouã ani, Guvernul a decis cã nu ne trebuie.

România are nevoie urgent de un plan de acţiune. Riscãm sã pierdem companii care nu mai gãsesc la noi forţe de muncã sau sã fim invadaţi de imigranţi asiatici aduşi special ca sã lucreze în locul nostru.

Dragoş Cosma, inspector general pentru învãţãmântul profesional în cadrul Ministerului Educaţiei, spune cã în Bucureşti copiii nu vor sã meargã la şcoli profesionale, iar acest lucru se întâmplã şi din cauza pãrinţilor care îi îndrumã spre licee şi mai departe cãtre facultãţi.

În acest timp, companiile nu gãsesc forţã de muncã pregãtitã pentru meserii ca mecanici, strungari, bucãtari sau ospãtari. Iar pentru a acoperi necesarul de angajaţi aceste companii aduc expaţi, îşi fac propriile şcoli sau chiar îşi închid fabricile din România.

„Învãţãmântul profesional nu este atractiv pentru cã pãrinţii nu vor sã-şi dea copiii la acest tip de şcoli. Cei care se îndreaptã cãtre acest tip de învãţãmânt sunt la un nivel scãzut în general. Trebuie ridicaţi de la nota 2-3 la 7-8. (…) Numãrul de locuri în şcolile profesionale este alocat în funcţie de cererea celor din industrie“, a spus Dragoş Cosma în cadrul Conferinţei Naţionale a Industriei Ospitalitãţii.

Dacã la nivelul anului 1990, în România învãţau, la şcolile profesionale, 285.000 de tineri, acum, în anul de graţie 2018, numãrul lor a scãzut la sub 10.000. Trendul descrescãtor a fost permanent, de la an la an numãrul elevilor din şcolile profesionale a scãzut. Cea mai dramaticã scãdere, la nivel naţional, s-a înregistrat dupã 2009, când s-a şi luat decizia desfiinţãrii învãţãmântului profesional: de la 115.000 de elevi, la doar 54.000 în 2010 şi la 12.000 în 2011.

Nici Giurgiu nu face rabat de la trendul naţional…De la 2870 de elevi în 1990, prinşi în învãţãmântul profesional, în 2009 abia dacã mai erau 1130 de elevi. Pragul cel mai mic a fost în anul 2015, când numai 249 de tineri mai învãţau în şcolile profesionale, numãrul lor crescând, anul acesta, la 450.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.