12_Catuse_VSDe curând apărea în România liberă un material extrem de interesant pe care dorim la rândul nostru  să vi-l prezentăm spre comentariu și-n care se vorbește despre modul cum DNA-ul a devenit în doar câțiva ani Bau- Baul corupților! Un material în care veți întâlni numele celor mai celebri corupți ai țării (cei dovediți!), legăturile oculte ale acestora și dosarele în care sunt amestecați…

 În 2014, procurorii anticorupție au avut cele mai multe dosare înregistrate și soluționate, cele mai multe rechizitorii și condamnări, precum și cei mai mulți demnitari de rang înalt investigați. Și nici 2015 nu se anunță mai slab. Anchetatorii au obținut nu doar condamnarea unor personaje-cheie din zona gri a societății românești, dar, prin prisma acestor performanţe a început şi destructurarea rețelelor de corupție construite în jurul respectivilor.

Campania anti­corupție care se des­fășoară de câțiva ani în România fascinează opinia publică, inclusiv pe cea europeană. Tot mai mulți jur­na­liști occidentali au venit la București în ultima vreme, pentru a relata despre condamnările neașteptate ale unor nume importante de pe scena politică românească.

Direcția Națională Anticorupție a înregistrat mai multe premiere pentru justiția locală: întâiul ministru condamnat în timp ce se afla în funcție (Relu Fenechiu), primul fost prim-ministru condamnat (Adrian Năstase), primul premier în exerciţiu pus sub urmărire penală (Victor Ponta), primul primar al Capitalei urmărit penal şi arestat preventiv în timpul mandatului (Sorin Oprescu) sau trei moguli cu tentacule la vârful statului trimişi după gratii (Sorin Ovidiu Vîntu, Dan Voiculescu şi Ioan Niculae). Anul 2014 a fost unul dintre cei mai buni din activitatea DNA, potrivit bilanțului prezentat de procurorul-șef al instituţiei, ­Laura Codruța Kövesi.

Sorin Ovidiu Vîntu. SOV este primul mare nume de pe scena combinațiilor din lumea politică și de afaceri care și-a pierdut influența după ce a fost condamnat definitiv la închisoare în mai multe doare penale. Rămas celebru pentru expresia “Întăriți-vă statul, domnilor”, prin care sugera că el se folosește de vulnerabilitățile sistemului, Sorin Ovidiu Vîntu a fost condamnat în iunie 2012, la un an de închisoare cu executare pentru şantajarea lui Sebastian Ghiță, şi în 2014, la doi ani de închisoare pentru că l-a favorizat pe Nicolae Popa, fostul director al Fondului Național de Investiții (FNI).

În iulie anul trecut, Vîntu a primit o nouă condamnare de şase ani şi două luni de închisoare, în dosarul Petromservice, decizie nedefinitivă. Iar anul acesta, marele combinator a mai fost condamnat, de asemenea printr-o hotărâre încă nedefinitivă, în dosarul devalizării FNI. În acest din urmă proces, SOV este judecat pentru că ar fi folosit inginerii financiare aparent legale prin care ar fi ascuns sumele din delapidarea FNI. În prezent, Sorin Ovidiu Vîntu se află în libertate și se mulțumește să posteze video-sfaturi pe blogul personal.

Adrian Năstase. Condamnarea lui Adrian Năstase a arătat că nimeni dintre cei care se obişnuiseră să încalce cu regularitate legea nu mai poate sta liniștit în România. Despre intangibilul (odinioară) premier al României s-au spus, nu o dată, două lucruri mari: că avea o avere uriașă şi că nu dădea nimănui socoteală. Adesea a fost identificat drept simbolul autentic al corupției din prima parte a anilor 2000.

După condamnarea lui, alți aghiotanți de-ai săi au luat drumul instanţelor şi chiar al puşcăriei: senatorul Șerban Mihăilescu, cunoscut şi sub porecla Miki Şpagă, Miron Mitrea, fost ministru al Transporturilor, ori senatorul Cătălin Voicu. Condamnarea lui Năstase a reprezentat un moment decisiv al luptei anticorupție și a fost perceput în Occident ca un semnal esenţial dat de România.

Victor Ponta. Premierul inculpat al României a fost părăsit în ultima vreme de un număr semnificativ de apropiaţi de-ai săi – miniștri, parlamentari, colegi de partid. Procurorii DNA îl acuză pe Victor Ponta de fals în înscrisuri sub semnătură privată pentru că ar fi emis mai multe facturi, fără a avea o bază legală, în baza unui contract încheiat între firma sa de avocatură şi cea a lui Dan Şova.

Vidul din jurul lui Ponta e atât de mare încât premierul a anunțat (forțat de împrejurări) că a devenit un simplu tehnocrat. Premierul a renunțat la funcția de președinte al PSD, care i-a revenit rivalului său, Liviu Dragnea. Acesta a încercat să îndepărteze imaginea partidului de cea a lui Ponta, mergând până acolo încât a făcut pact cu dușmanii politici din PNL. Dragnea a criticat proiectul Codului Fiscal, fiind de acord cu cererea de reexaminare a președintelui Iohannis.

Finanțatorii din Liga I. Fostul premier Adrian Năstase deplângea săptămâna trecută, pe blogul personal, faptul că nimeni nu mai investește în fotbalul românesc după ce “s-a făcut curățenie, iar finanțatorii au ajuns în închisoare”. Condamnarea celor mai importante nume din fotbalul românesc, în Dosarul Transferurilor, a fost una dintre cele mai de răsunet acțiuni ale DNA, zdruncinând din temelii o lume subterană în care, e drept, rămân în continuare multe de curăţat.

George Copos, Mihai Stoica, Gică Popescu, Ioan Becali, Victor Becali, Cristi Borcea, Jean Pădureanu şi Gigi Neţoiu au fost condamnați la pedepse între trei ani și șase ani și patru luni de închisoare, pentru efectuarea de tranzacţii ilegale la transferurile unor fotbalişti către cluburi din străinătate. Prejudiciul calculat de procurori a fost de aproape 1,5 milioane de dolari în dauna statului şi de peste 10 milioane de dolari în dauna a patru cluburi de fotbal. Deși George Copos și Jean Pădureanu au fost eliberați condițio­nat între timp, dar nu mai au nici o implicare în fotbal.

În dosare separate, au mai fost condamnați la pedepse cu închisoare și finanțatorul echipei Steaua Gigi Becali (în trei dosare penale, pentru dare de mită și fals în înscrisuri, pentru un schimb ilegal de terenuri și pentru sechestrare de persoane), și patronul echipei FC Argeș, Cornel Penescu (în două dosare penale, pentru mituirea a doi comisari de la Garda Financiară și pentru luare de mită și fals intelectual).

Cătălin Voicu. Unul dintre cele mai influente personaje care au dispărut de pe scena politică după condamnarea sa definitivă este fostul senator Cătălin Voicu. Propus la un moment dat pentru funcția de ministru de Interne, politicianul a primit în 2013 o sentință de 7 ani de închisoare cu executare pentru trafic de influență.

Odată cu Cătălin Voicu s-a prăbușit o întreagă rețea care influența deciziile justiției, contra bani și funcții. Senatorul PSD a fost acuzat că ar fi primit sute de mii de euro de la oamenii de afaceri Costel Cășu­neanu și Marius Locic, pentru a interveni pe lângă judecători și polițiști pentru decizii favorabile în dosarele în care aceștia erau implicați.

Banii ar fi ajuns, potrivit procurorilor, la judecătorul Florin Costiniu, care ar fi intermediat intervenția pe lângă alți magistrați. Omul de afaceri Marius Locic a fost condamnat la 4 ani de închisoare cu executare, iar fostul judecător Florin Costiniu, în prezent avocat, la 4 ani de închisoare cu suspendare. Costel Cășuneanu a primit  4 ani de închisoare tot cu suspendare.

Dan Voiculescu. Artizanul celor două acțiuni de suspendare a fostului președinte Traian Băsescu, Dan Voiculescu a ieșit din viața politică după ce a fost condamnat definitiv la zece ani de închisoare în dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Cercetări Alimentare (ICA) Băneasa. O dată cu liderul fondator al Partidului Conservator, s-a prăbușit o întreagă rețea cu complicități inclusiv de influen­țare a deciziilor justiției.

Gheorghe Mencinicopschi, directorul ICA, implicat în privatizare, şi fostul director al Agenției Domeniului Statului Corneliu Popa au fost condamnaţi la câte 8 ani de închisoare, iar fostul ministru al Comunicaţiilor Sorin Pantiş la 7 ani de închisoare. Magistratul Stan Mustață, cel care ar fi trebuit să dea sentința definitivă în dosarul ICA până să fie arestat preventiv de DNA a fost condamnat la 10 ani şi opt luni de închisoare pentru acuzația că ar fi primit mită ca să dea soluţii favorabile în dosare pe care le judeca, decizia nefiind definitivă. Printre cei care ar fi plătit pentru o decizie favorabilă se numără și un condamnat din Dosarul Transferurilor, potrivit DNA.

Sebastian Ghiță. Omul din spatele postului de televiziune România TV și al multor contracte cu statul prin intermediul unei galaxii obscure de firme, şi, în acelaşi timp,  prieten cu premierul Victor Ponta, Sebastian Ghiță este unul dintre cei mai bogați români, deputat și un politician foarte influent în cadrul PSD. Acesta  a fost pus sub control judiciar într-un dosar de fraudare a fondurilor europene în care Iulian Herțanu – cumnatul premierului – a fost principalul beneficiar.

În același dosar, alte personaje importante au fost puse sub control judiciar: Vlad Cosma, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, afaceriştii Mihail Coman şi Liviu Munteanu, dar şi directorului de producţie la SC Hidro Prahova, Iuliu Virgiliu Roman. Procurorii DNA îl acuză pe Sebastian Ghiță că și-ar fi folosit influența pentru a-i determina pe factorii de decizie locali să atribuie firmei conduse de cumnatul lui Ponta contractul de lucrări pentru extinderea reţelei de canalizare în oraşul Comarnic. Ghiță este acuzat că a făcut presiuni pentru aflarea unor detalii confidențiale la nivelul unor funcționari ai SC Hidro Prahova. Ca urmare a acestor intervenții, s-a ajuns la deturnarea unor sume importante de bani – 7,8 milioane de lei – către membrii grupului mai sus menționați.

Trebuie spus că după acest scandal Sebastian Ghiță, unul dintre susținătorii și prieten apropiat al premierului Ponta, a intrat într-un con de umbră. El anunțase că va candida în tandem cu Liviu Dragnea pentru funcția de președinte executiv al PSD, intenție care nu s-a mai materializat. O dată cu el, a fost destructurată una dintre cele mai puternice fiefuri ale PSD, cel din județul Prahova.

Elena Udrea. Arestarea preventivă a fostei colaboratoare aproapiate a președintelui Traian Băsescu, fostul ministru al Turismmului Elenei Udrea a trimis partidul care a propus-o drept candidată la președinția României – PMP – spre dezintegrare. Numărul de dosare deschise pe numele Elenei Udrea, diversitatea capetelor de acuzare, numele sonore implicate, delațiunile venite din toate părțile au arătat dimensiunea șpăgii și a intereselor din politică și lumea afacerilor. Udrea este urmărită penal și în dosarul Microsoft alături de alți nouă miniștri. În același dosar, în martie 2015, fostul soț al Elenei Udrea, Dorin Cocoş, fostul primar al orașului Piatra Neamț, Gheorghe Ștefan, dar şi controversatul om de afaceri Nicolae Dumitru au fost trimişi în judecată. Aceștia din urmă au petrecut o bună perioadă în arest preventiv.

Ioan Niculae. Cel mai bogat român, potrivit clasamentelor realizate de presa centrală, Ioan Niculae a fost unul dintre cei care au pus mereu presiune pe statul român pentru a-i vinde gaz metan ieftin. De altfel, doi foști miniștri ai Economiei, Adrean Videanu și Varujan Vosganian, sunt acuzați de procurorii ­DIICOT că au contribuit la prejudicierea statului, oferindu-i milionarului gaze la prețuri sub cel al pieței.

Între timp, Ioan Niculae a intrat în pușcărie la începutul acestui an, fiind condamnat la doi ani și jumătate de închisoare pentru finanțarea ilegală a campaniei electorale a PSD din 2009. De asemenea, anul acesta, DNA a început urmărirea penală față de patronul Interagro pentru cumpărare de influență,  instigare la evaziune fiscală și spălare de bani.

Alina Bica, Ilie Sârbu, ­Viorel Hrebenciuc. Dosarele penale vizând despăgubirile ilegale din retrocedarea bunurilor confiscate de comuniști, majoritatea aflate deja în instanțe, au determinat prăbușirea mai multor rețele care căpușau, printre altele, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.

Numele sonore implicate în cazuri de retrocedări ilegale ins­trumentate de DNA București sunt fosta șefă a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) Alina Bica, Șerban Pop, fostul președinte al Autori­tății Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), și Horia Georgescu, fostul președinte al Agenției Naționale de Integritate. În instrumentarea DNA Brașov, a fost arestat preventiv la sfârșitul anului trecut fostul deputat Viorel Hrebenciuc, considerat “sforarul” din PSD, și cercetat pentru folosirea influenţei și sprijinirea unui grup infracţional organizat de socrul premierului Victor Ponta, Ilie Sârbu.

Sorin Oprescu. Amploarea rețelei de colectare a șpăgilor pusă la cale de primarul Capitalei Sorin Oprescu începe să se contureze abia zilele acestea. Edilul a fost reținut de procurorii DNA după ce ar fi primit o tranșă de 25.000 de euro de la un om de afaceri. O primă evaluare a șpăgii totale luată de primar de-a lungul anilor se ridică la un milion de euro, dar presa a relatat în ultimele zile că primarul ar deține o avere uriașă pe care a ascuns-o în diverse țări precum Austria sau Grecia și sub diferite afaceri din lumea medicală.

Curățenia de la Primăria Capitalei, începută cu o serie de consilieri deja arestați și care a culminat cu arestarea primarului general, sugerează că unul dintre cele mai mari bugete ale țării a fost devalizat ani de zile în detrimentul bucureștenilor.   

Baronatele politice, decimate

Anchetele DNA au reușit să destructureze rețelele politice coordonate în țară de mai mulți baroni locali. 24 de șefi de consilii județene din cele 41 câte sunt în total au fost condamnați, anchetați de DNA ori declarați incompatibili sau în conflict de interese în ultimii ani. Fostul președinte al CJ Mehedinți Adrian Duicu,  al CJ Brăila Gheorghe Bunea Stancu  sau al CJ Argeș Constantin Nicolescu și-au pierdut deja mandatele.

Primul este urmărit penal, în timp ce ultimii doi au deja condamnări cu închisoarea pe care le execută în prezent.  Tot pentru corupție, alți trei președinți de Consilii Județene de la PSD au fost suspendați din funcție: Nicușor Constantinescu de la Constanța, Cristinel Bagiu de la Buzău și Mircea Cozma de la Prahova.

Din totalul celor 110 edili de municipii, 40 au dosare penale pe motiv de corupție, potrivit unei analize a Pro TV. Topul este condus de liberali, cu 20 de primari penali, pe locul al doilea fiind PSD-ul, cu 15 edili cu probleme. Numele sonore de la PSD sunt Sorin Oprescu, primarul Capitalei, Radu Mazăre, fostul primar al Constanței sau Gheorghe Nichita, primarul Iașului. Lista edililor cu probleme este completată de independentul Marian Vanghelie, de la sectorul 5, și cu Andrei Chiliman, de la sectorul 1.

Ultimul de pe listă ar putea fi vicepreședintele ANAF, Romeo-Florin Nicolae, care a fost pus sub control judiciar de procurorii DNA Ploiești în dosarul ăn care este acuzat de trafic de influență .

(România liberă –  9 septembrie – Petre Badica, Razvan Chiruta 

 

 

2 COMENTARII

  1. Listă mare,listă mare,dar să nu zică R.L. nimic de mogulul lor,pe nume Dan Adamescu,cel care a falimentat Astra Asigurări și cu o parte din banii furaţi a finanțat ziarul din banii amărâților de asigurati?Sau să nu apară în lista de mai sus și alte nume celebre,de pe vremea guvernării Băsescu -Boc,amintite de ministrul Sandu în declaraţiile sale,în care un loc important îl ocupau fluxurile bănești ,provenite din spăgi,pentru finanțarea campaniilor electorale ale lui Băsescu?Sau nimic -nimic despre frățiorul care s-a înhăitat cu interlopii de la care a luat ” un morman de euro” ca să intervină președintele în justiţie să -l elibereze pe Mondialu? Pentru acestea și multe altele,un observator neutru și cu ceva glagore la cap va observa că,intr-adevăr,DNA este Bau-Bau-ul corupților,dar numai pentru coruptii altora,vorba ceea”Corupții nostri sunt mai buni și mai puțin corupți”!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here