Consiliere
În fiecare an, în România, sunt în jur de 150.000 de pacienţi cu boli în faze terminale, adulţi şi copii. În asemenea situaţii, nu doar bolnavii sunt afectaţi, ci şi familiile lor, prietenii şi personalul care îi îngrijeşte, fie în spitale, fie la domiciliu.

Ce se poate face pentru oamenii bolnavi cărora li s-a spus că din punct de vedere al tratării ori al ameliorării simptomelor nu se mai poate face nimic? După şase luni de efort susţinut, echipa Institutului pentru Studiul şi Tratamentul Traumei (ISTT) oferă un răspuns concret la această întrebare. Patru psihologi ISTT au elaborat şi au finalizat prima – curriculă de consiliere psihologică în îngrijiri paliative din România. Acest proiect, concretizat într-un adevărat manual de specialitate, a fost realizat în colaborare cu Fundaţia „Bucuria ajutorului“ şi cu Centrul de îngrijiri paliative „Sfântul Nectarie“ din Bucureşti şi se adresează tuturor persoanelor implicate în susţinerea pacienţilor cu boli în faze terminale: rude şi apropiaţi, psihologi, manageri, doctori, asistente medicale, asistenţi sociali, preoţi, voluntari.

Boala terminală, o traumă psihică severă

Cursul organizat pentru prima dată în România este un ghid pentru o mai bună înţelegere a situaţiei în care se află bolnavii în fază terminală, dar şi pentru o clarificare a trăirilor pe care le experimentează persoanele din jurul acestora. „Partea aplicativă a acestui curs pe care îl vom oferi se referă la maniera de relaţionare eficientă cu un bolnav aflat în suferinţă, cu un bolnav care este confuz, care nu mai recunoaşte realitatea aşa cum noi o ştim, şi cu care relaţionarea evident că este mult diferită. Al doilea lucru pe care cursul nostru şi-l propune este să dezvolte această relaţionare în interiorul echipei de îngrijire, pentru că fiecare membru depinde de celălalt, or această interdependenţă trebuie fluidizată. Înţelegerea aspectelor psihologice în relaţionare noi o considerăm fundamentală. Şi poate că cel mai important aspect pe care ISTT şi-l propune este însănătoşirea relaţiilor umane, pe care suferinţa le afectează în mod consistent. Noi, ca psihologi, venim în întâmpinarea nu doar a bolnavilor, ci a tuturor celor aflaţi în jurul lor: familia şi tot personalul dintr-un hospice. Bineînţeles că toţi oamenii aceştia din jurul bolnavilor pot suferi în primul rând prin faptul că sunt martori la ceea ce se întâmplă cu persoana respectivă. Acest tip de traumatizare, numit de noi traumatizare vicariantă, este necesar de luat în calcul de către fiecare specialist din domeniul acesta. De aceea noi ne propunem prin aceste cursuri să facilităm înţelegerea aspectelor emoţionale, aspectelor relaţionale, aspectelor de grup pe care suferinţa emoţională şi suferinţa fizică le aduc în viaţa noastră“ – arată conf. univ. dr. Diana Vasile, preşedintele Institutului pentru Studiul şi Tratamentul Traumei.

Acest proiect a fost iniţiat de Adriana Căruntu, directorul Centrului de îngrijiri paliative „Sfântul Nectarie“ din Bucureşti. Centrul a fost construit pe baza unui proiect de finanţare din partea Ambasadei Elveţiei, cu sprijinul Primăriei Sectorului 2 şi al Fundaţiei „Hilfsverein Nymphenburg“ din Germania. Anul acesta, centrul împlineşte 10 ani de activitate şi a oferit servicii de îngrijiri paliative pentru un număr de 2.500 de pacienţi. 

Soluţii

Asistarea psihologică, consilierea psihologică şi psihoterapia traumei au ca scop limitarea suferinţei fizice şi psihice, limitarea şi diminuarea perturbărilor psihice generate de traversarea experienţelor.

Ce se întâmplă la Giurgiu

Aşa cum arătam recent, la Giurgiu, la aproape doi ani de la înfiinţare, Centrul Medical ”Dunăreana” Giurgiu continuă să fie singura unitate spitalicească din judeţul nostru destinată îngrijirilor paliative prin spitalizare continuă pentru bolnavii de cancer în stadii terminale cât şi pentru bolnavii care prezintă co-morbidităţi severe, ducând la o speranţă de viaţă de 3 luni sau mai mică.

Aşa cum scriam anterior managerul Centrului, dr. ing. Emilian Costaş, ne-a declarat că la ora actuală unitatea dispune de 24 de paturi, dintre care 17 în cadrul contractului cu CAS Giurgiu, iar 7 pentru spitalizare în regim privat.  Gradul de ocupare la acest moment este de 17 paturi ocupate în regim cu CAS Giurgiu, pe lista de aşteptare aflându-se 15 pacienţi, şi 4 paturi în regim privat.  Referitor la Serviciul Medical de îngrijiri la domiciliu/ paliativ (inclus în serviciile Centrului), 4 pacienţi sunt trataţi la domiciliu, la care se adaugă unul paliativ în regim cu CAS Giurgiu şi unul cu CAS OPSAJ Bucureşti. De precizat că în Centru de la data înfiinţării au fost internaţi 555 pacienţi (între 2015-2017), iar în anul 2016, 331 pacienţi, cu un număr total de circa 6500 zile de spitalizare. Majoritatea dintre aceştia sufereau de cancer pulmonar, de colon, baza de limba, de col uterin, digestiv, dar şi de alte tipuri de cancer.

(Jurnal)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here