***De ce şi-a măsluit dictatorul data de naştere?

***Cum suna o felictare adresată “primului cârmaci …” de ziua lui

***Elena Ceauşescu  îi făcea farmece lui Nicu,  să nu o părăsească

Conform certificatului de naştere, Nicolae Ceau­şescu a fost primul copil din Scorniceşti născut în 1918, la 23 ianuarie – adică acum câteva zile în urmă şi nu cum a pretins el .  De ce  liderul comunist îşi ani­versa ziua de naştere la 26 ianuarie nu se ştie nici astăzi cu adevprat. Unii au spus că nu-i cădea deloc bine faptul că ziua lui de naştere era pusă în umbră de sărbătorirea Unirii mici, pe 24 ianuarie, aşa că a decis să o mute 3 zile mai târziu. Iată dovada că mis­ti­ficările din biografia sa pornesc chiar de la venirea lui pe lume. Istoricii parti­du­lui s-au străduit mai târziu să-i creeze o imagine de om talentat, de ­ge­niu şi diplomat desăvârşit. Nostalgicii comunismului mai cred şi în ziua de astăzi în această imagine. Înainte de 1989, ziua de 26 ianuarie trebuia să fie o mare sărbătoare naţională. Şi chiar devenise una. Primele pagini ale ziarelor ţineau enorme mesaje de felicitare transmise „din prinosul inimilor” pentru Nicolae Ceauşescu, dictatorul a cărui zi de naştere era sărbătorită cu fast.  Aveau loc întâlniri oficiale, unde „Tovarăşului” i se ridicau osanale, fiind felicitat cu lungi fraze rostite într-o limbă de lemn. Fiul cel mai iubit al poporului primea zeci de cadouri, trimise de şefi de stat sau simple felicitări ale unor cetăţeni din cine ştie ce colţ al ţării. Unele erau trimise de activişti importanţi, printre cele păstrate la Arhivele Naţionale numărându-se şi una scrisă, într-o caligrafie atentă, de Ion Iliescu, cel care, pe atunci, în anii 70, se afla încă în graţiile dictatorului.   Un clip din 24 ianuarie 1973, când lui Ceauşescu i s-a decernat nemeritatul titlu de Doctor Honoris Causa al Universităţii din Bucureşti – imagini cuprinse de regizorul Andrei Ujică în filmul „Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu” – surprinde „solemnitatea” aniversărilor fostului şef de stat.  Toate discursurile dictatorului , chiar şi cele din familie, alături de tovarăşii de partid, apropiaţi , se încheiau în şarje de aplauze furtunoase şi ritmicul „Ceauşescu, la mulţi ani!”, scandat de cei prezenţi. În anii 70, zeci de felicitări veneau pe adresa Comitetului Central (CC) al PCR. Felicitările, , arată cum oamenii simpli se înghesuiau care mai de care să trimită colaje cu puşti ieşiti la sorcovit sau cu pluguşorul, înnodând, precauţi, mesaje rămase nerostite de la Sărbători cu „urări calde” de ziua „Tovarăşului”.
Oficialii nu aveau voie să lipsească din şirul de „călduroase urări”. Iată de exemplu , Biroul Comitetului Judeţean Covasna în ianuarie 1974 trimitea un desen în tuş, realist-socialist, reprezentând un braţ de fier, muncitoresc, ridicând soarele ca o torţă şi lăsând loc pentru o horă stilizată, încinsă în jurul unui pâlc de blocuri şi de macarale.       Tot în ianuarie 1974, Ion Iliescu , îl felicita pe dictator cu o carte de vizită simplă, elegantă, pe care scria doar Ion Iliescu iar                         pe verso, într-o caligrafie îngrijită, mesajul scurt: „Vă rog să primiţi cu prilejul zilei dumneavoastră de naştere calde urări de sănătate şi fericire, putere de muncă în îndeplinirea misiunii încredinţate de partid şi popor

    Cum suna o felictare adresată “primului cârmaci …”

    Dincolo de oficiali, textele semnate de simpli cetăţeni pe spatele unor felicitări spun totul despre atmosfera vremii. Sunt urări ce dublează desene naive, colorate după cum s-a priceput fiecare tovarăş mai bine. „Cu prilejul zilei Dumneavoastră de naştere, vă felicit din toată inima şi vă urez mulţi ani de viaţă, sănătate şi deplin succes în opera de înfăptuire a politicii leniniste a Partidului Comunist Român, pentru propăşirea continuă a României socialiste, pentru menţinerea şi consolidarea păcii în lumea întreagă. Totodată vă urez succese şi bucurii ca mamă şi soţie”, îi scria o tovarăşă inginer, „M. Suder”,  în ianuarie 1975 dictatorului. O anume Ileana şi un anume Florin trimiteau, pe un ton familiar, un colaj cu o fetiţă, tot în cosum popular, plecată cu sorcova, şi „aceleaşi calde şi adânci sentimente şi prietenie”, „Vă dorim împlinirea celor mai dorite visuri, multă sănătate şi fericire, multe bucurii pentru mulţi şi fericiţi ani. La mulţi ani!”.
    Erau şi felicitări în limba maghiară, iar „Simina şi Vasile” îi urau lui Nicolae Ceauşescu, la împlinirea a 56 de ani, „cele mai sincere şi respectuoase urări de sănătate, fericire şi ani mulţi şi îndelungaţi în fruntea partidului şi al statului nostru”, trimiţându-i un desen cu o pasăre (posibil porumbel, dar nu alb, ci cu aripi roşii), aşezat pe nişte ramuri de măslin.

    Elena Ceauşescu  îi făcea farmece lui Nicu, să nu o părăsească

    Nu numai peronajele din lumea Show biz-ului sau politicienii din zilele noastre merg la vrăjitoare. Elena Ceausescu apela des la serviciile ghicitoarelor  pentru a se asigura că soţul său nu calcă strâmb. Obsedată că Nicu al ei ar putea să nu o mai placă, Elena împărţea cabinetul 2 cu ritualurile de taină din curtea omoloagelor Mamei Omida regretatul architect  Camil Roguski, un apropiat al  familiei Ceauşescu, a povestit  cum Elena Ceausescu îi făcea vrăji soţului său, pentru a fi sigură că nu va fi părăsită pentru o amantă!

    „Elena Ceausescu era taranca, isi dadea in carti. Nu insistent. Era o femeie de serviciu si aia ii dadea in carti. In casa, femeile de serviciu erau obligate nu numai sa faca ordine, ci sa aiba si dantele, snururi”, a declarat arhitectul cu puţină vreme înainte de a muri.
    Camil Roguski mai povestea presei  cum Elena Ceauşescu îi punea busuioc sub pernă soţului, astfel încât să se asigure că acesta nu îşi va găsi pe alta…
    În comparaţie cu nevastă-sa, Nicolae Ceauşescu credea doar în propriile sale puteri şi , culmea!, în Dumnezeu! Camil Roguski declara că Ceausescu avea si icoane prin casa
    Pe 26 ianuarie anul acesta, Nicolae Ceauşescu ar fi împlinit 95 de ani.

    41% dintre români l-ar vota din nou  pe Ceauşescu

    Daca Nicolae Ceausescu ar candida la alegerile prezidentiale avandu-i contracandidati pe presedintii partidelor politice din Romania, adica Emil Boc, Victor Ponta, Crin Antonescu si Marian Sârbu, 41% dintre români l-ar vota, potrivit unui sondaj IRES dat publicitatii în toamna anului trecut. Probabil că astăzi procentul ar fi mult mai mare.
    Intenţia de vot vine pe fondul situaţiei în care 63% dintre respondenţi cred că înainte de 1989 trăiau mai bine, în comparaţie cu doar 23% care spun că nu trăiau bine, iar 9% spun că traiau la fel, potrivit sondajului remis Ziare.com.
    Peste jumătate dintre români, adică 57%, cred că înainte de Revoluţie era mai bine, 21% spun că era mai rău, 15%  spun că era la fel, iar 5% nu răspund.
    Intrebati daca Nicolae Ceausescu a fost un conducator bun sau rau, 49% dintre respondenti spun ca a fost unul bun, 15% cred ca a fost unul rau, iar 30% sustin ca nu a fost nici bun, nici rau.
    Răspunsurile sunt cu totul altele atunci când vine vorba de Elena Ceausescu. Circa 67% cred că a fost un conducator rău, 15% – nici bun, nici rău, iar 9% spun că a fost un conducător bun.
    37% dintre români regreta caderea comunismului în timp ce 57% nu regretă acest fapt, iar 5% nu au vrut sa raspunda la întrebare.
    Cat despre PCR, 30% dintre respondenti au recunoscut ca au facut parte din Partidul Comunist Roman, 57% cred ca in prezent partidele comuniste nu ar trebui interzise prin lege şi doar 13% sunt categorici şi le-ar interzice.

    Jurnal Press

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Please enter your comment!
    Please enter your name here