L-am invitat în acest număr să ne vorbească despre relaţia pacient – medic, la momentul sosirii în cabinet, pe dr. Cosmin Georgescu medic primar de medicină de familie.

„Prima abordare a pacientului care se prezintă la medic este anamneza care în limba greaca înseamnă ,,aducere aminte”.

Pacientul îşi reaminteşte de când a început suferinţa, durata ei, caracterul, factorii declanşatori şi cei de alinare, dacă în familie au mai fost cazuri  similare, tratamente şi proceduri medicale urmate.

Istoricul pacientului (care este practic istoria unei vieţi) este cel mai important aspect al examinării pacientului. Nu numai că nu ne costă nimic, dar fortifică relaţia psihologică dintre medic şi pacient dând la o parte examene invazive care nu sunt necesare. Istoricul medical trebuie consemnat în fişa pacientului astfel încât să îl avem mereu în faţă la examinarea ulterioară.

Întrebat ce trebuie să mai aibă asupra sa un bolnav, dr. Georgescu ne-a spus:

„Numărul de telefon şi adresa pacientului prezente în fişă vor permite o preluare promptă a pacientului ori de câte ori se impune o schimbare de procese terapeutice. Uneori avem de-a face cu pacienţi hipoamnezici. Adică cu deficit de memorie sau chiar amnezici, oameni cărora memoria le-a dispărut complet, ca în demenţa Alzheimer sau cu confabulaţii (invenţii, lucruri exagerate şi nereale), ca în demenţă alcoolică.

În astfel de situaţii, aparţinătorii pacientului, de cele mai multe ori rude şi vecini, ne vor furniza informaţii.

Există etnii – cum este etnia romă – unde prezenţa în cursul examinării medicale a unui membru al familiei este obligatorie.

În unele populaţii, cum este populaţia arabă, prezenta valului pe faţă şi a îmbrăcămintelor lungi la femei se păstrează şi pe parcursul discuţiei medicale, dar, dacă este necesar, medicul poate ruga pacienta să renunţe la tradiţie în folosul propriei sănătăţi.

După examinarea clinică, ce presupune dezbrăcarea bolnavului, medicul nu va prezenta pacientului diagnosticul şi schema de tratament decât după ce acesta e îmbrăcat şi aşezat confortabil pe canapea.

Atâta vreme cât medicul este îmbrăcat şi aşezat în fotoliu se presupune ca şi partenerul de dialog să fie într-o postură similară. Pe cât posibil medicul nu va vorbi la telefon în timpul examinării pacientului decât pentru consultul interdisciplinar în situaţii de urgenţă.”

Referindu-se la unele restricţii, doctorul Comin Georgescu a precizat:

„În cabinetul medicului nu trebuie să fie televizorul sau radio deschis, care ar perturba concentrarea medicului şi răspunsul pacientului, dar în sala de aşteptare e binevenită o muzică ambientală şi câteva reviste de promovare a sănătăţii.

Cabinetul medical trebuie să fie iluminat natural (pentru a sesiza icterul) şi încălzit corespunzător în sezonul rece pentru a permite dezbrăcarea pacientului fără instalarea tremuratului. Ideal ar fi să existe circuite separate cu camere de consult, individualizate pentru copii şi adulţi şi un mic spaţiu de izolare a pacienţilor contagioşi până în momentul evaluării.

Consultaţia medicală nu ar trebui să depăşească 15-20 min, timpul prelungin-du-se la pacienţii bine cunoscuţi.Timpul de consultaţie va fi influenţat si de presiunea programărilor şi aşteptărilor survenite neprogramat. Programarea este o condiţie de baza a bunei funcţionări a cabinetului.  Telefonul de programări trebuie afişat în interiorul şi exteriorul cabinetului şi furnizat fiecărui pacient, dându-i-se o carte de vizită. Pe cât posibil, trebuie evitate consultaţiile prin telefon. Ele aduc informaţii pe care pacientul de multe ori le sesizează diferit de cele de care într-adevăr le-ar dori medicul.” Gazda noastră din acest număr ne-a mai spus în finalul dialogului că: “Asistenta medicală trebuie sa fie alături de medic pe toată durata consultaţiei medicale şi să noteze în fişa medicală elementele importante din istoricul medical şi din evaluarea clinică. Astfel, medicul nu se va întrerupe pe parcursul examinării, dând influenţă demersului său investigaţional. Modern este ca fişa să fie înregistrată şi pe substrat electronic computerizat, astfel încât să fie uşor accesibilă şi stocată în siguranţă. Nu trebuie omis faptul că anumite consultaţii reclamă intimitatea, fapt ce necesită ca pentru o scurtă perioadă de timp asistenta să nu fie prezentă, astfel încât pacientul să se poată destăinui medicului.

Este cazul bolilor venerice, al impotenţei  sexuale a altor problemelor de familie.

În astfel de situaţii, printr-o înţelegere discretă din ochi între medic şi asistentă, aceasta va părăsi camera de consultaţii şi va reveni imediat ce va fi chemată.”

JGR

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here