În cazul transferului de contribuţii de la angajatori la angajat arată că  dacă firmele decid să nu crească salariile brute, atunci salariile nete cu care pleacă angajaţii acasă vor fi mult mai mici decât acum.

În cazul în care firmele vor mări salariile brute, atunci angajaţii vor încasa aceiaşi bani ca şi anul acesta, iar sumele plătite la stat, respectiv cheltuiala totală a societăţii cu salariile, vor rămâne aproximativ egale cu costurile actuale cu muncă, conform unor calcule GdS.

Cine are de câştigat din transferul contribuţiilor de la angajator la angajat? Firmele private îşi fac tot felul de calcule privind bugetele pe anul viitor, din cauza schimbărilor fiscale care se anunţă în cascadă, în special pe partea de salarii şi transfer al contribuţiilor de la angajator la angajat. În ultimele zile au apărut dezbateri la nivel înalt privind nivelul salariilor posibile din 2018. În timp ce membrii guvernului susţin sus şi tare că salariile vor creşte de anul viitor, sindicatele se tem că vor scădea, în special salariile celor din mediul privat, dacă angajatorii nu vor majora salariile brute. În acelaşi timp, patronatele spun că firmele sunt supuse unor schimbări în avalanşă şi tot ce vor face pe final de an va fi să-şi facă bine calculele în bugetele de cheltuieli, să schimbe contractele individuale de muncă ale angajaţilor şi să gestioneze noile modificări fiscale care apar, fără să mai aibă timp de activitatea propriu-zisă a firmei.

În acest context, GdS a efectuat o analiză detaliată pe mai multe categorii de salarii. S-a analizat mai multe scenarii posibile, care ar putea fi aplicate de firme în 2018, în funcţie de bugetele acestora. S-a luat în calcul salariul minim pe economie, apoi un salariu net de 2.000 de lei şi unul net de 3.000 de lei şi s-a calculat comparativ ce s-ar întâmpla dacă angajatorii nu majorează salariul brut şi ce se va întâmpla dacă vor creşte salariul brut, în contextul trecerii contribuţiilor de la angajator la angajat. Aceleaşi scenarii şi simulări sunt făcute şi de firmele private, ca să vadă cât le permit bugetele să se întindă de la 1 ianuarie 2018. Toate simulările au fost verificate pe un site specializat în calculul salariilor, www.calculator-salarii.ro, unde pentru anul 2018 se ia în calcul transferul contribuţiilor de la angajator la angajat, reducerea impozitului pe salarii de la 16% la 10%, precum şi introducerea pentru angajatori a unei noi taxe, „ambalate“ de guvern sub denumirea de Contribuţie asiguratorie pentru muncă (CAM), de 2,25% din salariul brut..

Calcule comparative la salariul minim pe economie: cine câştigă şi cine pierde. În prezent, salariul minim brut pe economie este de 1.450 de lei. Salariul net pe care îl încasează angajatul este de 1.065 de lei. Contribuţiile totale plătite de angajat sunt de 385 de lei, contribuţiile achitate de angajator sunt de 329 de lei, iar statul încasează taxe totale de 714 lei. Cheltuiala totală a firmei cu un singur salariat plătit cu salariul minim este de 1.779 de lei, la ora actuală.

Dacă, prin reducere la absurd, anul viitor s-ar menţine acest salariu minim pe economie de 1.450 de lei, în condiţiile în care ar trece contribuţiile de la angajator la angajat şi s-ar reduce impozitul pe venit la 10%, dar s-ar introduce noua taxă CAM de 2,25%, atunci salariul net ar scădea la 899 de lei (faţă de 1.065 anul acesta), contribuţiile angajatului ar fi mai mari – de 551 de lei, scăzând contribuţiile plătite de angajator la 33 de lei. Taxele totale de plată către stat ar fi de 584 de lei (în scădere faţă de 714 lei cât sunt acum), iar firma ar cheltui în total cu acest salariat 1.483 de lei (în scădere faţă de 1.779 de lei, cât se cheltuieşte acum). Deci în scenariul menţinerii aceluiaşi salariu minim, dacă angajatorul nu creşte brutul, atunci salariul net al angajatului ar scădea cu 166 de lei, iar cheltuiala totală a firmei ar scădea cu 296 de lei pe fiecare salariat plătit cu salariul minim.

Guvernul majorează salariul minim pe economie. Guvernul a sesizat, probabil, că riscă să scadă salariile nete cu care pleacă acasă angajaţii dacă în 2018 s-ar opera transferul de contribuţii de la angajator la angajat, aşa că au anunţat că de la 1 ianuarie 2018 salariul minim pe economie ar urma să crească la 1.900 de lei brut. Această creştere cu 31% a salariului minim a fost anunţată cu doar două luni înainte de finalul anului, luând firmele private prin surprindere. Majorarea salariului minim la 1.900 de lei nu este întâmplătoare. Statul a impus patronilor această creştere a brutului, tocmai pentru a acoperi legal eventualele scăderi ale salariului net, ca urmare a măsurilor de transfer al contribuţiilor.

Simularea cu salariul minim brut urcat la 1.900 de lei arată că salariul net al angajatului ar creşte la 1.162 de lei (în creştere cu 97 de lei faţă de cât încasează salariatul în 2017). Contribuţia angajatului va fi de 737 de lei (în creştere de la 385 de lei în prezent), contribuţia angajatorului scade la 43 de lei, iar taxele totale plătite la stat sunt de 781 de lei (în creştere faţă de 714 lei, cât se achită în prezent). Cheltuiala totală a firmei cu un salariu minim pe economie urcă la 1.943 de lei (de la 1.779 de lei cât este acum). Deci, din majorarea salariului minim pe economie cu 450 de lei brut, angajatul va câştiga doar cu 97 de lei în plus faţă de cât câştigă acum, în schimb firma (angajatorul) va plăti la stat mai mult cu 164 de lei decât plăteşte acum, în timp ce statul va primi mai mult cu 67 de lei pe lună decât primeşte acum de la fiecare firmă care are cel puţin un salariat plătit cu salariul minim. Se observă că singurul perdant este angajatorul, care trebuie să scoată aceşti bani în plus din buget, dacă nu se mai schimbă ceva până atunci.

Ce se întâmplă cu cei care au salariul net de 2.000 de lei. Dacă un angajat din mediul privat are un salariu net acum de 2.000 de lei, atunci salariul brut este de 2.841 de lei, iar contribuţiile achitate de angajat în 2017 sunt de 841 de lei, iar cele plătite de angajator ajung la 646 de lei. Totalul taxelor plătite către stat este acum de 1.487 de lei, iar cheltuiala totală a firmei cu salariul este de 3.487 de lei.

În cazul în care angajatorul vrea să menţină salariul brut anul viitor la 2.841 de lei, atunci salariul net al angajatului va scădea la 1.686 lei pe lună, mai puţin cu 314 lei decât lua angajatul „în mână“ în 2017. Contribuţiile angajatului vor fi de 1.155 de lei, iar cele ale angajatorului de doar 64 de lei. În total, la stat ajung 1.219 lei, iar cheltuiala totală a firmei cu salariul acesta va fi de 2.905 lei (faţă de 3.487 de lei cât este acum). Deci, economia majoră ar fi a firmei, în timp ce angajatul ar pierde cel mai mult.

Alte calcule… Dacă firma decide să menţină salariul net al angajatului la fel cât este acum, şi anume 2.000 de lei, atunci calculele de anul viitor sunt diferite. Firma trebuie să crească salariul brut la 3.409 lei (faţă de 2.841 de lei, cât este acum), iar salariul net se va menţine la 2.000 de lei. Contribuţia angajatului va fi de 1.409 lei, cea a angajatorului ajunge la 77 de lei, în timp ce statul va încasa în total 1.486 de lei (mai puţin cu un leu decât încasează acum, adică 1.487 de lei). Cheltuiala totală a firmei cu acest salariu va fi de 3.486 de lei, cu doar 1 leu mai puţin decât cheltuieşte în prezent societatea cu acest salariat. Deci, transferarea contribuţiilor în acest caz nu creşte nici salariul angajatului, nici venitul statului, nici nu scade presiunea fiscală pe angajator.

Cum vor fi calculele la salariile nete de 3.000 de lei. Analiza GdS merge mai departe. Dacă un angajat încasează acum 3.000 de lei pe lună, atunci salariul lui brut este de 4.276 de lei. Contribuţiile angajatului sunt de 1.276 de lei, ale angajatorului ajung la 972 de lei, deci la stat ajung 2.248 de lei. Cheltuiala totală a firmei cu un astfel de salariu este de 5.248 de lei, la ora actuală. În cazul în care angajatorul decide ca de la anul să menţină actualul salariu brut de 4.276 de lei, atunci salariul net scade foarte mult, respectiv la 2.501 lei pe lună faţă de 2017 (scăderea este de 499 de lei). Contribuţiile angajatului ar totaliza 1.775 de lei, iar cea a angajatorului ar fi de 96 de lei, astfel că taxele totale de plată către stat ar scădea la 1.871 de lei (faţă de 2.248 de lei, în prezent). Cheltuiala totală a firmei cu acest salariu ar scădea la 4.372 de lei.

Cui foloseşte ping-pong-ul cu contribuţiile salariale? Din analiza comparativă a datelor se observă că acolo unde firmele vor majora salariile brute, cheltuiala lor totală este asemănătoare cu cheltuiala actuală cu salariaţii, iar dacă nu vor majora salariile brute, atunci su siguranţă scade salariul net, adică acel salariu cu care pleacă acasă angajaţii. Singurele avantaje pentru firme sunt în situaţiile în care acestea decid să nu crească salariul brut al angajaţilor, dar în aceste situaţii ar scădea salariile nete ale personalului, fără ca această scădere să aibă legătură cu productivitatea salariatului sau cu alte raţiuni economice. Nu există nici o lege care să oblige angajatorii să crească salariile brute, pentru a menţine nivelul actual al salariului net, ci acest lucru depinde doar de firme. Doar acele entităţi care îşi respectă angajaţii şi care dispun de bani nu vor acţiona în sensul scăderii salariilor nete încasate de aceştia, ci le vor majora salariile brute, în condiţiile în care cheltuiala totală cu un salariat ar putea să varieze, fie în sensul creşterii, fie să scadă cu câţiva lei.

De asemenea, mediul de afaceri nu ştie care este miza reală a acestui transfer de contribuţii de la angajator la angajat şi nici cui foloseşte tot acest transfer. Dacă executivul nu se răzgândeşte în privinţa acestor transferuri de contribuţii, atunci pe final de an trebuie modificate în REVISAL milioane de contracte de muncă, iar angajatorii trebuie să modifice şi programele de contabilitate, fapt ce generează costuri suplimentare pentru firme.

(Jurnal)

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.