Pe adresa redacţiei publicaţiei noastre au sosit numeroase sesizări privitoare la faptul că tot mai des apar situaţii în care părinţii copiilor sunt divorţaţi, iar unul dintre  părinţi nu poate relaţiona cu copilul deoarece părintele la care se află minorul nu permite menţinerea relaţiilor personale ale copilului cu celălalt părinte, deşi menţinerea acestei legături este un drept al copilului. Câţiva dintre părinţii care au astfel de probleme ne-au solicitat ajutorul în încercarea de a soluţiona, pe cale amiabilă, această situaţie. Pentru corecta informare ne-am adresat Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului  (DGASPC) Giurgiu unde am contactat-o pe Denisa Cristescu, consilier compartimentul  relaţii cu mass-media, care ne-a spus: “Legea pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului prevede încă de anul trecut că părinţii pot fi sprijiniţi în ceea ce priveşte menţinerea legăturii cu copilul care locuieşte cu celălalt părinte. Aceştia se pare însă că nu cunosc faptul că se pot adresa în acest sens primăriilor din localităţile unde îşi are domiciliul copilul. Astfel, în conformitate cu prevederile legislative (n.red.-modificările şi completările Legii 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului au intrat în vigoare în octombrie 2013), serviciile publice de asistenţă socială de la nivelul primăriilor au obligaţia de a oferi consiliere atât copilului, cât şi părinţilor săi, la cererea acestora în vederea restabilirii şi menţinerii relaţiilor personale ale copilului”. Menţinerea legăturilor personale dintre copil şi părinţi sau alte persoane faţă de care au dezvoltat legături de ataşament reprezintă un drept al copilului, iar Legea 272/2004 a prevăzut că autorităţile locale au obligaţia de a sprijini părinţii în îndeplinirea obligaţiilor ce le revin cu privire la copil, precum şi la modalitatea în care pot interveni autorităţile în situaţiile în care părintele la care locuieşte copilul împiedică sau afectează în mod negativ legăturile personale ale copilului cu celălalt părinte. Astfel, în cazul în care nu este respectat programul care este convenit de părinţi sau stabilit de instanţa judecătorească, părintele care nu locuieşte în mod statornic poate cere serviciului public de asistenţă socială sau persoanelor cu atribuţii de asistenţă socială din cadrul primăriei în circumscripţia căreia se află domiciliul copilului, să monitorizeze relaţiile personale cu copilul pentru o durată de până la 6 luni. Monitorizarea permite reprezentanţilor serviciului public de asistenţă socială de la nivelul primăriilor să asiste la preluarea copilului de către părintele la care nu locuieşte în mod statornic, la înapoierea acestuia, să realizeze intervievarea părinţilor, a copilului şi a persoanelor cu care copilul locuieşte, precum şi a altor persoane, în vederea întocmirii raportului de monitorizare. La finalul perioadei de monitorizare, reprezentantul serviciului public de asistenţă socială poate propune prelungirea perioadei de monitorizare cu cel mult 6 luni. De asemenea acesta poate recomanda consilierea psihologică a unuia dintre părinţi sau a ambilor, precum şi o serie de măsuri pentru îmbunătăţirea relaţiei personale dintre copil şi părintele la care nu locuieşte. Raportul de monitorizare se înmânează  fiecăruia dintre părinţi şi poate fi folosit ca probă în instanţă.“

Sperăm ca aceste informaţii să le fie de un real folos părinţilor care ne-au solicitat sprijinul – a concluzionat reprezentantul DGASPC Giurgiu.

I.C.MANDU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.