De curând în aproape toate publicaţiile din ţară apărea proiectul de reorganizare administrativă pregătit de Guvernul Ponta. Conform acestuia  România va fi împărţită în opt regiuni: Nord-Est, Nord-Vest, Centru, Sud, Sud-Est, Sud-Vest, Vest şi Bucureşti-Ilfov.

Potrivit proiectului, cele opt regiuni vor fi: 1.Nord – Est: Suceava, Botoşani, Bacău, Vaslui, Neamţ, Iaşi; 2. Sud-Est: Vrancea, Galaţi, Buzău, Brăila, Tulcea, Constanţa;  3. Nord Vest: Bihor, Cluj, Maramureş, Satu-Mare, Sălaj, Bistriţa-Năsăud;  4. Sud: Argeş, Teleorman, Dâmboviţa, Călăraşi, Prahova, Giurgiu, Ialomiţa;  5. Vest: Arad, Hunedoara, Caraş-Severin, Timiş; 6. Sud- Vest: Gorj, Vâlcea, Dolj, Olt, Mehedinţi; 7. Centru: Braşov, Covasna, Sibiu, Harghita, Mureş, Alba;  8. Bucureşti – Ilfov.

Vă prezentăm mai jos şi numele vehiculate pentru funcţiile de guvernatori ale viitoarelor regiuni.

Nord-Est: Gheorghe Nechita – PSD, Romeo Stavarache – PNL, Cristian Adomniţei- PNL, Gheorghe Flutur – PDL

Sud-Est: Nicuşor Constantinescu, Miron Mitrea – PSD

Nord-Vest: Ioan Rus – PSD, Ilie Bolojan – PNL, Alin Tişe – PDL

Sud: Silvian Ciupercă – PSD, Dan Motreanu – PNL

Centru: Gyorgy Frunda – UDMR, Mircea Cazan – PNL, Ciprian Dobre – PNL, Ion Ariton- PDL

Bucureşti-Ilfov: Codruţ Sereş – PC

Vest: Ilie Sârbu – PSD, Sorin Frunzăverde – PNL

Sud-Vest: Darius Vâlcov – PSD

Guvernatorii vor fi aleşi sau numiţi? Unii dintre actualii primari pledează pentru alegerea guvernatorilor prin votul primarilor şi al consilierilor judeţeni din regiune, considerând că un alt mod ar  deschide o cutia Pandorei şi că se va începe să se analizeze pe criterii etnice . În sprijinul regionalizării preşedintele Traian Băsescu printre motivele desfiinţării celor 41 de judeţe a invocat şi eradicarea corupţiei,   lucru care în acest moment nu poate fi realizat cu acelaşi grad de eficienţă. Reprezentanţii USL propun desfiinţarea judeţelor actuale şi înfiinţarea  altor 12 judeţe, deşi costurile reorganizării vor fi  destul de mari.  Victor Ponta  a  calculat că pentru acest proces fiecare român va scoate din buzunar circa 6-700 de lei pentru a-şi modifica actele.

Regionalizarea va aduce mai mulţi şomeri. În acest moment, fiecare regiune este coordonată de câte o agenţie pentru dezvoltarea regională, acestea fiind organisme neguvernamentale, nonprofit, de utilitate publică, cu personalitate juridică. Odată cu regionalizarea vor fi  mai puţine judeţe, şi automat mai puţine instituţii publice. În consecinţă un aparat instituţional mai puţin dezvoltat.  Doar 8 consilii judeţene, în loc de 41. Acelaşi scenariu se va aplica şi în cazul prefecturilor precum şi fiecărei agenţii guvernamentale judeţene. Deşi regionalizarea administrativă a României nu presupune desfiinţarea judeţelor şi nici mărirea cheltuielilor publice,  cele 8 regiuni înfiinţate va duce însă la concedierea a mii de funcţionari.  Potrivit Institutului Naţional de Statistică, cea mai bogată regiune de dezvoltare este în acest moment Bucureşti-Ilfov, urmată de Sud-Muntenia şi Centru.

Care este cea mai bogată regiune. Iată şi un clasament al regiunilor ce vor deveni în viitor noile judeţe ale ţării, după Produsul Intern Brut, pe baza unor date din anul 2009. (Valorile sunt exprimate în milioane de lei).

1 Regiunea Sud -Vest – Oltenia: 41921,9 mil. Lei; 2 Regiunea Vest: 50020,5 mil. Lei; 3 Regiunea Nord – Est: 54940,9 mil. Lei; 4 Regiunea Sud-Est:  55865,9 mil. Lei; 5 Regiunea Nord -Vest: 57937,1 mil. Lei; 6 Regiunea Centru: 57586,8 mil. Lei; 7 Regiunea Sud – Muntenia: 65451,8 mil. Lei; 8 Regiunea Bucureşti – Ilfov:  130521,7 mil. lei.  (Sursa datelor: INS)

Care este scopul acestei reorganizări administrative. Nu se desfiinţează judeţele, nu se măreşte numărul de personal, nu se măresc cheltuielile publice. Regionalizarea nu se va face pe criterii etnice, ci pe criterii de dezvoltare, economice. Obiectivul principal al reorganizării administrativ-teritoriale, respectiv al regionalizării, îl reprezintă micşorarea decalajului de dezvoltare între regiuni şi între zone, adică între judeţe. Liviu Dragnea declara că dacă la acest moment sunt zeci de direcţii deconcentrate la nivel de judeţe, cu mii de angajaţi, când se va  trece la regiuni, numărul de angajaţi se va diminua, iar odată cu descentralizarea se va subţia şi aparatul funcţionăresc.

Baronii locali fac deja strategii pentru a fi şi ei “în cărţi”. Abia deschisă discuţia despre împărţirea ţării în cele opt regiuni de dezvoltare că în USL a şi început să se facă calcule despre cine să ocupe funcţiile de guvernator. Baronii locali încep să-şi construiască strategia pentru un lobby eficient pentru a intra în cărţi în vederea unor eventuale nominalizări.   Un element-cheie al subiectului „regionalizare” este modul în care vor fi aleşi preşedinţii Consiliilor Regionale. Conform proiectului gândit de Liviu Dragnea, viitorii „guvernatori” vor fi aleşi prin vot indirect de către consilierii judeţeni şi primarii tuturor localităţilor din regiune. Viceprimarii vor fi „săriţi”.

Liberalii sunt aparent dezavantajaţi. Odată clarificată problema, ecuaţia politică se simplifică. Aduni toţi reprezentanţii locali dintr-o regiune, după culoarea politică, şi-ţi iese câştigătorul, pentru că disciplina de partid este de fier în asemenea momente. Altfel spus, partidul cu cei mai mulţi primari câştigă postul de „guvernator”. Prima concluzie: USL va da toţi guvernatorii, în timp ce PDL nu va avea niciunul. A doua concluzie: PSD are mai mulţi reprezentanţi decât PNL în toate regiunile, dar nu deţine majoritatea în nicio zonă, deci are nevoie de un aliat.

Liberalii se pregătesc să negocieze posturile de guvernatori. Aceste concluzii pot naşte un întreg circ în interiorul USL.  Un lider liberal chiar  declara că PNL va cere PSD-ului garantarea susţinerii necondiţionate a lui Crin Antonescu, ca unic candidat al USL la alegerile prezidenţiale din 2014 , şi că, dacă PSD va veni cu un candidat propriu la prezidenţiale, atunci şi PNL va avea candidaţi proprii în toate regiunile.

Deocamdată, oficial, Crin Antonescu este candidatul USL, Victor Ponta garantând de mai multe ori acest lucru în public. Cu ceea ce se întâmplă astăzi în politica românească este greu de prevăzut cum vor evolua lucrurile peste un an, ce de cutremure vom mai trăi  şi care vor fi  interesele PSD sau ale PNL, la anul. Cert este că din ceea ce se observă cu ochiul liber , PNL încearcă să-şi blindeze viitorul prin negocierea posturilor de guvernatori.

Care este termenul limită al Regionalizării. Ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, vicepremierul Liviu Dragnea, a afirmat marţi 29 ianuarie că până în luna decembrie 2013, cel mai târziu, regiunile din România trebuie să fie funcţionale, cu structurile de conducere deja alese, pentru ca acestea să devină partenere directe cu Comisia Europeană, dar că deocamdată nu se  poate veni cu proiectul de lege în Parlament până nu se modifică Constituţia. El a preconizat că vom fi chemaţi la Referendumul de modificare a Constituţiei în luna septembrie a acestui an. După modificarea Constituţiei şi apariţia noţiunii de regiune, în legislaţia electorală va trebui să apară funcţia de preşedinte al regiunii cât şi modalitatea de alegere a acestuia şi a Consiliului regiunii.

Jurnal Press

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here