Conform limbajului bancar, ROBOR este un indicator de referinţă pentru dobânzile la creditele în lei. O bancă utilizează ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) pentru a calcula dobânzile la ratele pe care cei ce s-au împrumutat le plătesc lunar. ROBOR se stabileşte pe baza informaţiilor furnizate de primele 10 bănci din piaţă. Sunt situații în care unele bănci au un surplus de lichidități, altele au nevoie de bani și astfel acestea se împrumută reciproc. Cu cât banii din piaţă sunt mai puţini, cu atât ei devin mai valoroşi, astfel că dobânzile la ei vor creşte cu rapiditate.

Dobânda, costul banilor

Păi în primul rând trebuie spus că nimic nu este gratis pe lumea aceasta. Inclusiv dacă Banca Națională a României (BNR) decide să ”tipărească” bani, deci să îi creeze din nimic, chiar și acest lucru are efecte. Iar ”prețul” este ”plătit” de toată lumea, fie populație, fie firme, printr-o inflație mai mare, deci prin scumpiri.

Cantitatea de lei disponibili, principala cauză

În al doilea rând, banii sunt și ei o marfă ca oricare alta. Astfel, valoarea lor fluctuează în funcție de cerere și ofertă. Mai exact, dacă o marfă se află în cantități mari, iar cererea pentru aceasta este slabă, atunci valoarea sa scade. În cazul de față, indicele ROBOR depinde de cantitatea de bani de pe piață. Cu cât sunt mai mulți lei pe piață, cu atât scad dobânzile la lei. Când leii sunt mai puțini, atunci dobânda pentru ei crește. Și asta pentru că dobânda reprezintă ”prețul” banilor.

Majorarea ROBOR este o problemă de lichiditate. Acest termen înseamnă cantitatea de bani disponibili în sistemul financiar. Potrivit lui Mișa sunt mai puțini lei disponibili decât cererea. ””Există probleme de lichiditate în piaţă. (…) Au avut influenţă şi încasările Ministerului Finanţelor. Fiscul a atins un grad mai mare de colectare, a fost 99,7%, încasările fiscale au crescut. Nu este unicul motiv, însă este eronat să credem că, dacă cresc încasările bugetare, o să crească ROBOR-ul. (…) Există instrumente pe care BNR le are la dispoziţie pentru reglarea lichidităţii”, a afirmat Mișa, în fața BNR.

De ce împrumută băncile între ele

Dar de ce au băncile nevoie de lei și se împrumută între ele? Răspunsul vine din modul în care funcționează sistemul bancar. Mai exact, doar 10-15% din banii unei bănci reprezintă banii cu care vin de acasă acționarii băncilor. Restul provin din surse atrase. Prima sursă de bani atrași o reprezintă depozitele atrase de la populație sau firme. O doua o reprezintă creditele pe care băncile le împrumută de la una la alta. Băncile au nevoie de bani de la alte bănci pentru că acestea dau credite pe 5, 10 sau 30 de ani. Astfel, pentru a acoperi restul este nevoie ca băncile să se împrumute pentru a putea funcționa. Și cum se împrumută, atunci costurile cu aceste împrumuturi se regăsesc în creditele acordate. De aceea, creditele în lei variază în funcție de ROBOR.

Spre exemplu, creditele Prima Casă au dobânda calculată printr-o formulă, respectiv ROBOR la trei luni, plus 2. Altele au alte variații.

Cum crește cererea de lei

Trecând mai departe, indicele ROBOR depinde și de alte cauze. De exemplu, dacă este cazul ca societățile din țară să plătească taxele la buget, atunci crește cererea de lei. Spre exemplu, statul a cerut companiilor sale să plătească dividende speciale către buget din rezervele acumulate.

De asemenea, dacă statul se împrumută mai mult pentru a finanța deficitul de aproape 3% din Produsul Intern Brut (PIB), atunci iarăși crește cererea de lei. Pe de altă parte, acești bani se reîntorc apoi în economie prin salarii, pensii sau lucrări de infrastructură.

Percepția investitorilor

În fine, indicele ROBOR depinde și de cantitatea de bani care iese din țară. Dacă multinaționalele din România vor să dea dividende mai mari către grupurile-mamă, atunci trebuie să preschimbe leii câștigați în România pe euro. În acest caz trendul este invers.

De asemenea, atunci când investitorii străini care dețin titluri de stat percep că situația financiară a unei țări începe să se deterioreze, atunci aceștia se așteaptă ca statul respectiv să plătească dobânzi de mai mari. Când se întâmplă acest lucru, atunci fie moneda națională scade în fața euro sau a dolarului american, fie banca centrală a acelei țări majorează dobânda-cheie pentru a contracara inflația. De regulă, majorarea ROBOR prevestește și astfel de așteptări ale investitorilor în privința creșterii inflației, și deci și a dobânzilor la credite sau depozite.