Turismul electoral este cea mai mare problema identificată de observatorii independenți în alegerile prezidentiale.Urmeaza în topul neregulilor de la urne prezența primarilor în secții de votare, uneori pentru întreaga zi, însoțitori ai alegătorilor în vârstă care au votat efectiv în locul acestora și amenintarea sau chiar agresarea fizică a persoanelor care au supravegheat procesul de votare. Concluziile aparțin Asociației Centrul pentru Resurse Civice (CRC),

Problemele cele mai  frecvent întâlnite la secțiile de votare 

Majoritatea neregulilor semnalate de observatori au survenit in decursul votarii, se arata in raportul Centrului pentru Resurse Civice, care precizeaza ca „deschiderea sectiilor de votare (intervalul orar 6.00 – 7.00) a fost apreciata de observatori ca buna si foarte buna in aproape toate sectiile observate, iar la inchiderea sectiilor de votare si stabilirea rezultatelor au fost consemnate frecvent nereguli procedurale minore”, cauzate de faptul ca membrii birourilor electorale ale sectiilor de votare „au incercat să simplifice și să grăbească numărarea voturilor, dar fără a compromite integritatea procesului sau corectitudinea rezultatelor”.

Indicii de turism electoral au fost semnalate în 16% din totalul sectiilor de votare observate„, se arata in raport. De cele mai multe ori, „observatorii au raportat sosirea la sectiile de votare a unor grupuri mari de alegatori din afara localitatii, uneori insotiti de persoane care le indrumau”.

Accesul neautorizat al administratiei locale în sectiile de votare:  Prezenta primarilor în sectiile de votare (pentru o perioada mai lunga decat timpul necesar votarii, iar in unele cazuri pe toata durata zilei alegerilor) sau la intrarea in sectiile de votare a fost semnalata la 23% din sectiile de votare observate; toate aceste cazuri au fost observate in mediul rural și în general în comunitati mici, unde influenta primarilor asupra cetatenilor este mai mare decat în zonele urbane. Observatorii au mai notat și faptul că un numar mare de alegatori s-au adresat primarilor, fie ca sa întrebe cu cine sa voteze, fie ca sa îi asigure ca au votat potrivit indicatiilor acestora.

Manipularea intentiei de vot si influentarea alegatorilor prin diverse mijloace: Pentru majoritatea sectiilor de votare observate in mediul rural, observatorii au exprimat indoieli cu privire la legitimitatea asistentei oferite unor alegatori in cabina de vot. Potrivit legii, „alegatorul care, din motive temeinice, constatate de presedintele biroului electoral al sectiei de votare, nu poate sa voteze singur are dreptul sa cheme in cabina de votare un insotitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din randul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al sectiei de votare sau al candidatilor.” În fapt, observatorii au semnalat cazuri foarte frecvente în care persoanele care însotesc alegatorii in varsta în cabina de vot nu o fac pentru a-i ajuta să-și exprime optiunea de vot proprie, ci voteaza efectiv în locul acestora.

De asemenea, s-au semnalat cazuri in care autoritatile locale, persoane influente din comunitate sau chiar membrii comisiei au incercat manipularea intentiei de vot a alegatorilor. Un caz mentionat de CRC este acela al unei sectii de votare din judetul Olt, unde locuitorilor li s-au distribuit lemne de foc (ajutor din partea primariei) chiar in curtea cladirii in care se afla sectia de votare, in timpul votarii, de catre primar, se arata in raport.

Conditii improprii de observare: Observatorii au raportat ca activitatea lor a fost impiedicata prin diverse mijloace (de cele mai multe ori prin interzicerea accesului in sectia de votare, prin impiedicarea observatorilor de a asista la unele etape ale procesului electoral sau prin refuzul presedintilor Birourilor electorale ale sectiilor de votare – BESV de a le pune la dispozitie informatii de interes public) în 25% din totalul secțiilor de votare observate.

Conform Centrului multi dintre presedintii sectiilor de votare au refuzat sa primeasca sesizari scrise din partea observatorilor, ceea ce potrivit legii constituie o contraventie.  Observatorii au mai semnalat că un numar mare de sectii de votare nu sunt accesibile persoanelor cu dizabilitati, ca alegatorii, în special în mediul rural, sunt insuficient familiarizati cu procedurile de votare si ca unele dintre sectiile de votare s-au aglomerat excesiv in anumite perioade ale zilei. De asemenea, multi observatori au mentionat faptul ca unii membri BESV care reprezentau partidele mai mici erau in fapt, in mod explicit si declarat, afiliati altor partide decat cele care i-au nominalizat”.

Centrul sustine că cel mai grav exemplu este decizia referitoare la acreditarea unui numar suplimentar de observatori pentru cel de-al doilea tur de scrutin, care a sosit cu mare intarziere de la BEC, dupa o presiune publica fara precedent manifestata atat de organizatiile societatii civile, cat si de cetatenii interesati sa devina observatori independenti. Conform procedurii actuale, turismul electoral nu poate fi monitorizat si documentat in mod relevant tocmai din cauza restrangerilor pe care le impune existenta unei acreditari valabile doar pe aria administrativ-teritoriala a unui singur judet, avertizeaza Centrul.

Un alt indicator urmarit de organizatie a fost acela al distribuirii la cerere a observatorilor in teritoriu: judetele cu prezenta ridicata la urne in scrutinele precedente au atras cele mai multe cereri de acreditare, iar pentru judetele cu cea mai mica prezenta la vot (de exemplu Harghita si Covasna) nu s-au primit deloc cereri, anunta Centrul pentru Resurse Civice.  Organizatia precizeaza ca „judetele cu un adevarat istoric de frauda electorala au fost printre primele optiuni consemnate in cererile de acreditare: Teleorman – 59 observatori, Olt – 31 observatori, Ilfov – 46 observatori, Contanta – 36 observatori”.
și cât pe-aci și Giurgiu cu 34!

Numarul de observatori pentru care au fost formulate solicitari de acreditare catre Birourile Electorale: 

  • Alba (2),
  • Arad (3),
  • Arges (4 – respinse, actiune in instanta fara raspuns pana la data elegerilor),
  • Bacau (4),
  • Bihor (2),
  • Bistrita-Nasaud (32),
  • Botosani (1),
  • Brasov (9),
  • Buzau (1 – fara raspuns),
  • Caras-Severin (7),
  • Calarasi (11),
  • Cluj (31),
  • Constanta (36),
  • Dambovita (5 – acceptati dupa formularea unei actiuni la Tribunalul Dambovita),
  • Dolj (6),
  • Galati (2),
  • Giurgiu (34),
  • Gorj (3),
  • Hunedoara (1 acceptat si 5 respinsi – eroare CRC, transmitere tardiva catre BEJ),
  • Ialomita (6),
  • Iasi (19),
  • Ilfov (46),
  • Mehedinti (9),
  • Mures (4 – refuzate, raspuns primit sambata, 15 noiembrie),
  • Neamt (4),
  • Olt (31),
  • Prahova (11),
  • Satu Mare (1),
  • Salaj (4),
  • Sibiu (10),
  • Suceava (8),
  • Teleorman (59 acceptate si 9 respinse – declaratie ilizibila la transmiterea pe fax),
  • Timis (16),
  • Vaslui (4),
  • Valcea (21),
  • Vrancea (9),
  • Bucuresti Sector 1 (76),
  • Bucuresti Sector 2 (76),
  • Bucuresti Sector 3 (76),
  • Bucuresti Sector 4 (76),
  • Bucuresti Sector 5 (76),
  • Bucuresti Sector 6 (76),
  • Strainatate (70).

Centrul pentru Resurse Civice explica faptul ca datele statistice referitoare la neregulile observate se bazeaza pe centralizarea preliminara a rapoartelor de observare, un raport final urmand sa fie elaborat la momentul finalizarii procesului de centralizare a fiselor de observare; „distribuirea observatorilor in teritoriu a fost decisa pe baza cererilor acestora si nu a fost aleatoare, ci s-a concentrat pe zonele cu prezenta mare la vot si cu istoric de frauda electorala. De aceea, frecventa neregulilor semnalate nu este reprezentativa pentru procesul electoral la scara nationala”, precizeaza organizatia.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here