Acesta este genericul sub care se desfăşoară prima acţiune din calendarul celei de-a cincea ediţii a Zilelor Muzeului giurgiuvean. În conferinţa de presă organizată cu această ocazie, muzeograful Emil Păunescu a făcut o de destăinuiri interesante. Directorul adjunct al muzeului a vorbit despre documente valoroase descoperite la Giurgiu acum zece ani şi care nu au văzut încă lumina tiparului, pentru care ar fi nevoie de doar 4.800 lei. Suma a fost solicitată acum câteva luni ordonatorului principal de credite al Muzeului, Consiliul Judeţean, dar până în prezent nu s-a primit niciun răspuns la această solicitare. În timp ce la Giurgiu, unde a fost descoperit acest tezaur, cererea zace undeva într-un dosar, la Ploieşti s-au găsit bani pentru publicare.

În faţa expoziţiei cu rol de “material didactic demonstrativ”, aşa cum a numit-o chiar moderatorul întâlnirii de miercuri, directorul adjunct Emil Păunescu, acesta a vorbit elegant despre realitatea nu tocmai elegantă din viaţa culturală locală, aducând în atenţia presei un subiect pe cât de interesant pe atât de intrigant. Şi ca să întelegem mai bine despre ce este vorba, să o luăm de la început. Era prin 2002 când muzeograful Mircea Alexa realizaze o impresionantă expoziţie cu ocazia centenarului Caragiale solicitată ulterior şi de alte muzee din ţară, atunci când specialiştii de la Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Giurgiu au descoperit documente inedite despre marele dramaturg. S-a ratat, însă, o ocazie importantă ca aceste rare documente să fie publicate. Au văzut lumina tiparului într-o ediţie a publicaţiei Sud şi cam atât. Astăzi, la zece ani de la cele întâmplate, specialiştii au propus din nou tipărirea lor.

A existat binecunoscuta perioadă de campanie electorală, au venit alegerile, s-a schimbat conducerea de la judeţ şi cererea de doar 4800 de lei nu a fost aprobată nici astăzi, fiind practic ignorată de noua conducere, în ciuda insistenţelor directorului adjunct al muzeului. Între timp, la Ploieşti, autorităţile nu au stat cu mâinile în sân, publicându-se în această vară o serie de articole pe această temă. Prin urmare, expoziţia din foaierul Muzeului conţine articolele cu pricina, copii ale documentelor, dar şi ediţii rare ale publicaţiilor caragialiene antume şi postume, printre care şi prima ediţie a Scrisorii pierdute.

Materialul descoperit de angajaţii Arhivelor Naţionale şi care aşteaptă publicarea este extrem de interesant şi savuros, conţinând acte de ipotecă legate de moştenirea primită de Caragiale de la verişoara primară a mamei sale, deţinătoarea unei averi colosale, Ecaterina Momola Cardili, decedată în 1885. Neavând urmaşi direcţi, moşia de 9500 de pogoane din Frăteşti a fost împărţită rudelor, dramaturgului revenin-du-i a douăsprezecea parte, motiv pentru care vizitele la Giurgiu şi la Frăteşti, adică la un ceas de Giurgiu  cum se spunea pe vremuri, erau destul de dese. În plus, din documentele preluate în arhiva Tribunaului Giurgiu a fost decoperit acum zece ani şi un act prin care Caragiale se împrumuta de bani de la propria soţie, un act destul de „delicios”, cum l-a catalogat muzeograful Păunescu.

A.T.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.