danut ofiteruLa sediul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Dunării Fluviale S.A. Giurgiu a avut loc miercuri, 1 octombrie, o conferinţă de presă organizată cu ocazia finalizării Proiectului CO – WANDA, Convenţie pentru managementul deşeurilor pentru navigaţia interioară pe Dunăre. La această conferinţă susţinută de managerul proiectului, Dănuţ Ofiţeru directorul adjunct al APDF, au mai participat directorul general Cristian Matei şi directorul financiar Maria Toader, dar şi reprezentanţi ai Instituţiei Prefectului, Primăriei Giurgiu, Autorităţii Navale, Autorităţii Naţionale ”Apele Române” – Comisariatul Judeţului Giurgiu, APM Giurgiu, Zona Liberă şi membrii din echipa de implementare a proiectului Denisa Popazu, Daniela Dobre, Petronela Năvală şi Marcel Negru.

În deschiderea conferinţei de presă managerul proiectului, Dănuţ Ofiţeru, a menţionat că proiectul a debutat la 1 octombrie 2012 cu succes şi a fost implementat de 11 parteneri, fiind cofinanţat prin Programul de Cooperare Transnaţională Sud Estul Europei al Uniunii Europene. A fost unul dintre cele 37 de proiecte aprobate dintr-un total de 342 de cereri de finanţare depuse. Proiectul CO- WANDA este o continuare a Proiectului WANDA şi a fost lansat oficial la 10 octombrie 2012 la Viena, în cadrul unui eveniment la care au participat peste 30 de persoane. Când am început proiectul am pornit de la dorinţa tuturor statelor riverane Dunării de a realiza o strategie comună de gestionare a deşeurilor, întrucât erau reguli diferite de la un stat la altul, iar mecanismul de finanţare a gestionării lor era şi el diferit. Am urmărit să găsim un sistem funcţional şi eficient de management al deşeurilor provenite de la nave pe Dunăre, navigaţia interioară fiind un mod de transport ecologic. Cu toate acestea era necesar ca deşeurile generate din operarea navelor sau de persoanele de la bord să fie administrate adecvat. Am pornit şi de la faptul că Dunărea străbate în drumul său 10 state membre ale UE, unele şi ale spaţiului Schengen, cadrul iar altele nu. Deci, trebuiau create condiţii – cadru pentru gestionarea acestor deşeuri, iar problemele erau diverse şi complexe. În aceste condiţii gestionarea corespunzătoare a deşeurilor ridică probleme complexe din diverse motive: statele aplică diferite sisteme tehnice şi de finanţare pentru eliminarea deşeurilor, iar înlăturarea lor nu este posibilă pentru toate navele, în toate ţările, costurile fiind substanţiale şi durata mare ca timp. Aceste condiţii sporesc riscul de evacuare a deşeurilor în mod ilegal, punând în pericol ecosistemul fluviului şi locuitorii săi. Din motivele prezentate rezultă că era necesar să găsim un acord internaţional cu caracter juridic obligatoriu, elaborat pe baza testelor pilot practice implementate în cadrul Proiectului CO – WANDA, cu implicarea autorităţilor şi a observatorilor internaţionali – a precizat Dănuţ Ofiţeru.

El a mai subliniat: Consorţiul Proiectului CO –WANDA a creat un cadru armonizat şi coordonat de gestionare a deşeurilor de nave, întrucât reglementările naţionale erau diferite din Zona Munţilor Pădurea Neagră şi până la Marea Neagră şi nu se bazau pe existenţa unor regulamente, acorduri şi recomandări internaţionale unitare, care să abordeze interdisciplinar problema gestionării deşeurilor generate de nave. În consecinţă, era nevoie de un cadru comun şi armonizat care să ţină cont de specificul ţărilor riverane Dunării. Draftul Convenţiei Internaţionale pentru Managementul Deşeurilor pe Dunăre a fost elaborat în perioada 2012 -2014 şi vine în completarea lacunelor prevederilor legislaţiei în vigoare. Am urmărit să creăm un cadru propice şi facilităţi de preluare a deşeurilor de cel mai înalt nivel, să avem scheme transparente şi rezonabile de stabilire a preţurilor precum şi verificările eficiente, ca factori cruciali pentru funcţionarea sistemului de gestionare a deşeurilor şi să protejăm astfel Fluviul Dunărea de poluare.

Colectarea deşeurilor – serviciu public

Acum, a mai menţionat Dănuţ Ofiţeru, un proprietar sau administrator de navă trebuie să rentabilizeze activitatea astfel încât să închidă orice posibilitate de poluare. Pentru viitor se impune ca soluţiile de gestionare a acestor servicii de colectare a deşeurilor generate de nave şi pasagerii lor să nu mai fie considerată ca o activitate comercială, ci ca un serviciu public. În această activitate nu sunt beneficii directe ale administraţiei, ci doar un singur beneficiu – faptul că apa Dunării este mult mai curată şi poate fi utilizată ca apă potabilă sau în agricultură. Problema gestionării deşeurilor provenite de la nave nu este doar a APDF-ului Giurgiu, a mai spus Dănuţ Ofiţeru, ci a întregii administraţii portuare. Greutatea muncii noastre a fost aceea de a găsi un mecanism funcţional pentru toate statele riverane Dunării.

Directorul general al APDF Giurgiu, Cristian Matei, s-a arătat încrezător în forţele companiei sale menţionând că speră ca pe viitor, pe baza experienţei acumulate deja, să reuşească să iniţieze şi să ducă la bun sfârşit şi alte proiecte, aşa cum s-a întâmplat şi cu realizarea celor patru nave ECOSTAR. Din 2015 APDF Giurgiu îşi doreşte să înceapă mai multe proiecte şi pe partea de construcţii în infrastructura portuară. Pentru această ţintă sunt pregătite deja 14 proiecte, fiind făcut studiul de fezabilitate. În lucru mai sunt şi alte proiecte prin care se doreşte atragerea de fonduri europene în perioada 2014-2020. În această direcţie avem sprijinul Guvernului actual şi ne dorim să dăm o nouă faţă Portului Giurgiu. Sper să avem succes cu acest proiect şi cu un altul prin care dorim să realizăm un nou bazin de operare pentru nave.

Proiectul implementat de APDF Giurgiu – apreciat pe plan internaţional

 

”După Proiectul CO –WANDA, a adăugat Dănuţ Ofiţeru, care este continuatorul Proiectului WANDA, după părerea mea ar trebui să apară şi altul, întrucât cu toţi partenerii noştri ar trebui să găsim un limbaj comun de rezolvare a problemelor cu care se confruntă toate statele riverane Dunării pe linia gestionării şi colectării deşeurilor. România, APDF Giurgiu şi Administraţia Dunării Fluviale de la Galaţi au fost principalii iniţiatori ai proiectului care s-a finalizat, lor ataşându-se şi parteneri din Austria. Cu toţii am dorit să testăm în acest timp şi utilitatea Serviciilor de Informare Fluvială în cadrul managementului deşeurilor provenite de la nave. După cum se ştie între 15 iulie şi 15 august am derulat şi o acţiune pilot pentru armatori. Ei au avut posibilitatea să ne predea gratis deşeurile provenite de la nave. Sincer ne-am fi aşteptat să nu putem face faţă comenzilor, dar din păcate beneficiarii n-au fost prea interesaţi de iniţiativa noastră. Rolul activităţii pilot a fost acela de a corela mişcarea navelor cu navele colectoare şi de preluare a deşeurilor produse de nave. Acţiunea noastră pilot va continua şi de acum încolo, numai că serviciile de preluare a deşeurilor nu vor mai fi gratuite ci contra cost. Navele care navighează pe Dunăre – de transport marfă şi de pasageri – vor fi obligate să achiziţioneze o vinietă pentru deşeuri de hidrocarburi. Pentru deşeurile asociate mărfii transportate şi cele de alte tipuri sunt aplicate diferite reguli de finanţare, aplicându-se principiul poluatorul plăteşte! Toate statele riverane Dunării au fost interesate de conceptul nostru, care s-a bucurat de un mare succes, urmând să-l estindă şi la ei. În urma activităţii noastre, care nu a fost deloc uşoară ca muncă, se constată că unele activităţi nu sunt corelate încă. Toată lumea s-a axat pe colectarea deşeurilor la navă doar pe navigaţia interioară pe Dunăre. Munca noastră, a celor de la APDF Giurgiu, se sfârşeşte azi aici. În continuare …punct şi de la capăt!”

Pe viitor, a conchis directorul adjunct Dănuţ Ofiţeru, interesul trebuie să fie dat de instituţiile statului, care trebuie să susţină interesele noastre. În plus, eforturile făcute de APDF Giurgiu nu trebuie susţinute doar de România ci şi de alte state europene. Bătălia noastră de aici în acolo va fi din linia a doua, noi vom împinge doar de la spate (n. a. ca la rugby), ministerele care trebuie să joace rolul principal. În plus, vom încerca în urma experienţei acumulate să promovăm şi unele acte normative în legislaţia românească. Închei conferinţa noastră mulţumind sincer tuturor instituţiilor care ne-au ajutat să promovăm şi să implementăm proiectele WANDA şi CO – WANDA.

Heliade CĂLIN

 

 

 

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here