Discuție între doi măcelari rămași singuri în prăvălie, după plecarea unui bătrânel:


– Măi prietene, suntem colegi de atâta timp, furăm împreună și la cântar și la ambalaj și la dat restul, mă rog, asa cum știm noi, dar în fiecare săptămâna vine bătrânul ăsta ponosit și-i dai un pachet de carne, așa pe moca. De ce?
– Băăăăi, omul ăsta mi-a făcut atât de mult bine, încât îi sunt îndatorat până la moarte.
– Serios? Cum așa? Când?
– Când aveam 20 de ani și eram student la Politehnică , bătrânelul ăsta mi-a fost profesor. Și dacă n-avea el grijă să mă pice la examene, cine știe… ajungeam dracu’ astăzi vreun amărât de inginer.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here