Cutremur-4-martie-1977-600x422Cutremurul s-a produs la ora 21:22:22  cu efecte devastatoare asupra  României.  El a avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter şi o durată de circa 56 de secunde (55 conform altor surse).  Seismul a numărat  în total 1.570 (1.578 conform altor surse) de victime, din care 1.391 numai în  Capitală!

 La nivelul întregii ţări au fost înregistraţi circa 11.300 de răniţi , iar  aproximativ 35.000 de locuinţe s-au prăbuşit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la Bucureşti unde peste 33 de clădiri şi blocuri mari s-au dărâmat.

cutremur_1977_agerpres__0

 Epicentrul cutremurului a fost localizat în zona  Vreancea, la o adâncime de circa 100 km. Unda de şoc s-a simţit aproape în toată regiunea balcanică.

Deşi cutremurul a fost foarte puternic, replicile sale au avut o magnitudine mică pe  scara Richter. Astfel, cea mai puternică replică s-a produs pe data de  5 martie,  la ora 02:00, la adâncimea de 109 km. Această replică a avut magnitudinea 4,9 grade pe scara Richter, fiind urmată de alte replici cu magnitudini între 4,3 respectiv 4,5 grade pe scara Richter.

Efectele…

Cutremurul a afectat de asemenea  Republica Bulgaria, resimţindu-se şi în Uniunea Sovietică.  În oraşul Sviştiv  (Bulgaria), trei blocuri de locuinţe au fost distruse şi peste 100 de oameni au murit sub dărâmături. Cutremurul s-a resimţit până la  Moscova şi  Sankt Petersburg. În nord-estul Munteniei, sudul Moldovei, cutremurul a produs efecte puternice asupra solului, incluzând crăpături şi fenomene de lichefiere a solului. Pe Valea Prahovei, au avut loc alunecări de teren.

Soţii Ceuşescu petreceau  la dineu!?

În seara zilei de 4 martie, preşedintele  Nicolae Ceauşescu, împreună cu consoarta sa, participau la banchetul oficial oferit de preşedintele  Nigeriei,  în cinstea oaspeţilor. După toastul şefului statului nigerian, un secretar român a intrat în sală şi l-a informat pe Ceauşescu de situaţia din ţară.. Banchetului i s-a pus capăt câteva minute mai târziu. La început, ştirile ajunse pe căi ocolite erau confuze, vorbind despre un cutremur de gradul 10, deci despre distrugerea totală a Bucureştiului. Pana de curent de la Bucureşti făcea imposibilă orice comunicaţie, de aceea panica devenea tot mai mare. În plus, autorităţile locale erau confuze, neluând pe moment nici o măsură concretă. După restabilirea legăturii cu ţara, Ceauşescu a cerut un raport sumar al situaţiei din ţară şi a dat primele ordine de acţiune, o dată cu un apel către populaţie. S-a instituit, prin  decret prezidenţial, starea de necesitate pe întreg teritoriul României.

Dictatorul a lăsat să moară, cu bună ştiinţă, oameni sub dărâmături!

În timpul nopţii, o aeronavă a adus delegaţia română înapoi în ţară. Pe parcursul zilelor ce au urmat, Nicolae Ceauşescu, uneori însoţit de Elena, a făcut vizite în zone calamitate ale Bucureştiului  pentru a evalua pagubele şi a calma populaţia. A dat ordine ferme de a se continua salvarea victimelor chiar şi peste termenul considerat limită de supravieţuire.

1977 In Bucuresti dupa cutremur

Cu ajutoare de la Crucea Roşie (mai ales câini dresaţi special pentru astfel de cazuri), cascadorii şi pompierii români au făcut eforturi supraomeneşti pentru a salva cât mai multe vieţi.

Constantin Eană, sunetist la TVR , povesteşte că el şi colegii săi au avut inspiraţia de a pune microfoane pe grinzile de la cofetăria “Scala”,  una dintre cele mai afectate clădiri ale Capitalei, sperând astfel să desluşească zgomotul venit din partea celor prinşi sub dărâmături. Cei aflaţi deasupra ascultau zgomotele la căşti. Specialistul TV relata faptul că în subsolul clădirii se auzeau încă diverse zgomote ce ar fi putut fi încercări ale supravieţuitorilor de a se salva. Ceauşescu, după ce a  fost informat de acest detaliu, a dat ordin după 2 ore să se astupe totul cu buldozerele şi pe acel loc să se planteze “tradiţionalele” panseluţe, ceea ce s-a şi întâmplat chiar a doua zi.   

Cum au reacţionat cetăţenii la momentul cutremurului

La acea oră, cei mai mulţi dintre români erau cu ochii pe televizoare. Era una din singurele plăceri ce-i mai rămăsese românului , chiar dacă grila programului TVR fusese mult diminuată. Rula, ca o ironie a sorţii,  filmul bulgăresc “Dulce şi amar”…Titlu sugestiv ce parcă a anticipat ce urma să se întâmple…Sunt giurgiuveni care au trăit acel moment şi care susţin şi astăzi că puţin înaintea cutremurului animalele din curţi, case şi de pe stradă au manifestat o mare nelinişte, mai ales maidanezii care urlau fără motiv. Că doar nu am  devenit  vestiţi cu celebra sintagmă : “…S-auzi câinii în Giurgiu!”  La primele zgâlţâieli cei ce nu mai trăiseră o astfel de experienţă nu au înţeles despre ce este vorba. Odată cu intensificarea seismului oamenii au intrat în panică. Au fost destui care au sărit de la etaj. Aşa s-a întâmplat şi la Giurgiu ca şi în alte oraşe aflate pe “unda” de propagare a cutremurului. Majoritatea au ieşit în stradă , iar mulţi dintre  ei nu au mai intrat  în case până dimineaţă. 

cutremur3_01106400

Deşi reacţia autorităţilor a fost slabă în primele ore, foarte mulţi oameni au ajutat din proprie iniţiativă la îndepărtarea dărâmăturilor şi la salvarea victimelor. Ulterior, ca urmare a apelului prezidenţial s-a trecut la sporirea producţiei de alimente primare, pentru a asigura necesarul populaţiei, la restabilirea reţelelor utilitare (apă, gaz, telefoane, curent). Mulţi au lucrat ore în şir fără să se odihnească, acoperind mai multe schimburi. Au fost trimise ajutoare din toată ţara către zonele afectate.

Ce clădiri au fost afectate.

Evident că cel mai afectat a fost Bucureştiul. Cutremurul a afectat  şi o serie de monumente de arhitectură. Regimul instaurat de Ceauşescu a folosit  acest pretext pentru a demola o serie de clădiri care, dintr-un motiv sau altul, le dorea dărâmate. Astfel, Biserica “Enei” , aflată în stânga celebrului restaurant  „Dunărea”, în dreptul Institutului de Arhitectură Ion Mincu şi vis-à-vis de hotelul Intercontinental şi Teatrul Naţional, a fost pur şi simplu demolată pentru că prezenţa ei îi „deranja” pe dictatori. Odată cu biserica  au dispărut şi picturile murale făcute de către Gheorghe Tăttarescu, ca şi cele anterioare acestuia, fresce de o mare valoare artistică. De asemenea, fostul sediu al Uniunii Artiştilor Plastici (Casa arhitect Grigore Cerchez) aflat pe strada Sevastopol a căzut victimă aceleiaşi acţiuni.

9_117

 

Marii dispăruţi ai tragediei din 4 martie…

Printre personalitatile care si-au pierdut viata in acest cutremur s-au numarat Toma Caragiu, unul dintre cei mai mari actori ai scenei romanesti, cantareata de muzica usoara Doina Badea, regizorul Alexandru Bocăneţ, Anatol E. Baconsky – poet, teoretician literar, tatăl actualului politician T. Baconsky, marelşe prozator Alexandru Ivasiuc, scriitorul Mihai Gafiţa. Corneliu M. Popescu, cel mai apreciat traducator al operei eminesciene în limba engleză, a murit la doar 19 ani. Alte personalitati ale vremii decedate la cutremurul din 4 martie 1977 au fost poeta Daniela Caurea, scriitorii Mihail Petroveanu, Veronica Porumbacu, Nicolae Vătămanu şi Viorica Vizante, actrita Eliza Petrachescu, pianistul si compozitorul Tudor Dumitrescu, lingvistul si istoricul literar Ioan Siadbei, mezzosoprana Mihaela Maracineanu, celebra cîntareaţă de muzică populară  Filofteia Lăcătuşu, scenograful Liviu Popa, fizicianul Florin Ciorăscu, criticul literar Savin Bratu.

Cutremurul din ’77 nu ne-a învăţat nimic!

Iată că astăzi deşi se împlinesc 40 de ani de la acel cutremur devastator,  iar mişcările seismice sunt din ce în ce mai dese şi de mai mare intensitate,  autorităţile nu par a fi interesate în a lua vreo măsură în acest sens. Dovada faptului că din dezastrul de acum 40 de ani în urmă nu am învăţat nimic. Aşa s-a întâmplat şi cu cazul #Colectiv şi cu multe altele…

Contrariat de faptul că autorităţile de  oriunde din ţară nu fac mai nimic pentru instruirea cetăţenilor şi mai ales a tinerilor din şcoli,  doar din când în când câte o simulare ,  gest mai mult formal, de conştientizare a populaţiei, de câteva zile postul de televiziune PRO Tv încearcă în cadrul unei campanii media, să  ne facă să  învăţăm câte ceva din experienţa japoneză în materie de cutremure, Japonia fiind statul cel mai afectat de seisme, din întreaga lume.

Noi aşteptăm în continuare ca această problemă a instruirii populaţiei  în caz de dezastre să devină o prioritate naţională, iar atât autorităţile cât şi specialiştii, respectiv constructorii , să trateze cu celeritate un detaliu ce ne poate costa în orice moment viaţa!

(Florian Tincu)  

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here