Anul 2013 va fi unul bogat în activitate seismică, susţin reprezentanţii Institutului Naţional de Fizică a Pământului. Prognoza pentru 2013 arată că anul acesta vom avea o medie de aproximativ 15 cutremure pe lună! Vom avea luni în care în regiunea Vrancea se vor produce 10 cutremure, dar şi luni în care se vor produce 20 de cutremure, declara directorul ştiinţific al institutului, Mircea Radulia. Chiar în prima zi a anului, 3 cutremure s-au înregistrat în zona Vrancea conform informaţiilor publicate de Institutul Naţional pentru Fizica Pământului (INFP). Primul seism, din seria de trei, a avut loc în  noaptea de 1/2 ianuarie, la ora 0.51 şi a avut o magnitudine de 2,5 grade pe scara Richter. După aproximativ o oră, a urmat un nou cutremur de 2,7 grade, iar la ora 13.12 s-a produs şi al treilea seism, acesta având o magnitudine de 2,5 grade.

Dacă urmăriţi o ciclicitate a acestor fenomene, dar şi   pentru a exemplifica mai  bine activitatea seismică din România, şi intervalele de timp la care s-au înregistrat cele mai semnificative seisme  vă prezentam o listă a cutremurelor majore, petrecute în ultimele aproape trei secole:

8 octombrie 1620 – cca 7,5 grade Richter.

8 august 1681 – cca 7,5 grade

(după 61 ani)

12 iunie 1701 – cca 7,5 grade

(după 20 ani)

6 aprilie 1790 – cca 7,5 grade

(după 89 ani)

26 octombrie 1802 – ora 12:55, 7,9 grade,

(după 12 ani)

5 martie 1812 – ora 2:30, 6,5 grade,

(după 10 ani)

14 noiembrie 1829 – ora 3:40, 7,3 grade,

(după 17 ani)

23 ianuarie 1838 – ora 20:45, 7,5 grade,

(după 9 ani)

31 august 1894 – seara, 7,1 grade

după 56 ani

6 octombrie 1908 – ora 23:40, 7,1 grade

(după 14 ani)

10 noiembrie 1940 – ora 3:39, 7,7 grade,

(după 32 ani)

4 martie 1977 – ora 21:22, 7,4 grade,

(după 37 ani)

30 august 1986 – ora 00:28, 7,1 grade,

(după 9 ani)

30 mai 1990 – ora 13:40, 6,9 grade Richter

(după 4 ani)

În total 14 cutremure în cei 317 ani trecuţi de la primul, mai semnificativ, al ultimei jumătăţi de secol, la noi în România. Cele mai multe s-au petrecut în intervalul 20.00 – 04.00 dimineaţa ele fiind cuprinse între 6,5 şi 7,7 grade!

Evident că într-o ţară civilizată acest material care „cutremură” serios liniştea cetăţenilor, atât la propriu cât şi figurat, ar trebui să constituie baza unor măsuri legislative serioase. În România însă pare că nimeni nu ia în seamă aceste previziuni. În primul rând Primăriile ar putea face mai mult decât să pună buline roşii pe blocurile care stau să se prăbuşească, de peste un sfert de veac, în timp ce Guvernul ar putea aloca fonduri anuale pentru consolidarea sutelor de blocuri, fără bulină, dar expertizate tot de un sfert de veac şi catalogate cu grade de urgenţă: unu, doi şi trei.  Parlamentul este însă cel care ar putea aproba legi, pentru ca Primăriile şi Guvernul să facă ceea ce trebuie făcut. Populaţia trebuie în continuare instruită iar instituţiile abilitate cu prevenirea în astfel de situaţii, să dea socoteală pentru toate neajunsurile privind acest aspect. Într-o ţară în care instituţiile nu dau doi lei pe viaţa şi siguranţa cetăţenilor ei, pare totuşi imposibil de crezut că se va face  ceva concret în următorii ani.

În Giurgiu nici unul dintre blocuri nu a fost expertizat tehnic până în acest moment. Instituţia care ar trebui să se intereseze de acest lucru şi care se chema Siguranţa în Construcţii nici nu are măcar un site cunoscut. Nu ştim nici măcar dacă în Giurgiu există un expert tehnic în construcţii atestat pentru astfel de expertize care este cuprins între 300 şi 400 de euro, dar care poate avea şi alte valori în funcţie de gradul de complexitate si dificultatea construcţiei expertizate, încercările şi analizele de laborator necesare, tehnica şi tehnologia de expertizare adoptată sau necesara etc. De precizat că nu se expertizează şi consolidează apartamentul separat, ci doar toata clădirea!

Valorile cheltuielilor care revin fiecărui apartament pot fi departajate numai după finalizarea etapelor de expertizare, respectiv de proiectare a intervenţiei.  Un lucru îmbucurător pentru giurgiuveni este acela că niciunul dintre blocurile de locuinţe din judeţul Giurgiu nu este încadrat în „clasa I” de risc, pentru că ele nu au fost construite înainte de anul 1944.  Singura  noastră  rezervă  este legată însă de construcţiile apărute după anul 1990, atunci când multe dintre clădirile cu un etaj sau cu două au fost ridicate haotic, fără a respecta  exigenţele din planurile construcţiei. O altă problemă majoră o poate constitui modificările apartamentelor făcute de proprietari inconştienţi care au umblat  la structura de rezistenţă. Din păcate mulţi au  procedat astfel, fără să apeleze la specialişti şi fără  autorizaţii în acest sens, punând în pericol structurile de rezistenţă. Aşteptăm  o iniţiativă în acest sens din partea parlamentarilor giurgiuveni, o dovadă a faptului că le pasă de noi şi de viaţa noastră.

JGR

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here