DSCF4991Şeful de formaţie ”Lăcătuşi construcţii navale” din cadrul SHIPYARD ATG Giurgiu, Anghel Bucur, s-a născut pe meleaguri giurgiuvene, la Gogoşari, în Zodia Scorpionului, pe 19 noiembrie 1973. Localitate în care a urmat  cursurile Şcolii generale. A părăsit ţinuturile   mirifice ale copilăriei pentru a – şi continua studiile în cadrul Liceului Industrial ”Tudor Vianu” din Giurgiu, liceu pe care l-a absolvit în 1992 cu specializarea Lăcătuş construcţii. De mic i-au plăcut ştiinţele exacte, matematica şi fizica, discipline pe care le-a iubit nespus de mult aşa cum a iubit fotbalul de care nu se sătura niciodată, deşi bătea zilnic ”băşica” pe maidan sau în curtea şcolii. Prima încadrare în câmpul muncii a fost la Şantierul Naval Giurgiu (ŞNG), imediat după satisfacerea stagiului militar obligatoriu. S-a calificat la locul de muncă în cadrul Secţiei Construcţii Corp Navă. Mărturisea că  nu şi-a propus niciodată o deviză sau un motto anume, după care să trăiască.  I-a plăcut să ia întotdeauna decizii de unul singur… Anghel Bucur îşi aducea aminte cu drag de părinţii, de tatăl său ce-i spunea tot timpul, când deja începuse să priceapă ce este cu el în această lume: -” Tată, în viaţă trebuie să faci ce îţi place! …Să îţi călăuzeşti destinul aşa cum vrei şi să nu te laşi manipulat de alţii!” L-am rugat recent pe navalistul SHIPYARD –ului să răsfoim împreună albumul cu amintiri pe care îl poartă permanent în minte şi să ni se destăinuie. Fără a sta prea mult pe gânduri Anghel Bucur a întins ghemul cu firele poveştilor de viaţă …”Cea mai dragă amintire  rămâne ziua când am luat examenul de admitere la Liceul ”Tudor Vianu”. Mi-am dorit de mic să învăţ o meserie. Pe atunci se spunea că ”Meseria este brăţară de aur!”  Îmi fusese foarte  greu , ca  un fiu de ţăran, să plec de acasă, de lângă părinţi. Odată ajuns în ŞNG am pus ”osul” la treabă şi am încercat să fur cât mai multă meserie de la cei mai buni constructori navali. Îmi aduc aminte şi azi că în acele vremuri munca era foarte diferită în raport cu cea din zilele actuale. Atunci se mai trăgea chiulul, se mai învârteau unii după alţii şi se făceau că muncesc! Acum, la acest lucru nu mai este posibil. Responsabilitatea este cu totul şi cu totul alta… Fiecare muncitor ştie foarte bine ce are de făcut. Organizarea muncii este net superioară faţă de cea din regimul comunist. Există însă şi un revers al amintirilor plăcute. Cea mai tristă zi, din munca de constructor naval a lui, Anghel Bucur, rămâne  ziua când a aflat că ŞNG a intrat în insolvenţă. ”Am primit această veste cu mare tristeţe. Îmi propusesem să-mi fac un viitor în acest şantier care avea o tradiţie de peste 100 de ani. Îmi alesesem să muncesc la ŞNG întrucât era o uzină puternică iar eu optasem pentru o meserie care chiar îmi plăcea.

De fapt urmam o tradiţie moştenită de la unchiul meu, care lucrase şi el în Secţia Construcţii Corp Nave. Într-o clipă emblema ŞNG s-a prăbuşit în mine şi odată cu ea s-au năruit şi visele mele! Am ajuns în 1998 în şomaj şi am fost nevoit să mă angajez, după un curs de calificare, pentru a-mi câştiga existenţa ca Agent de pază la Corpul Gardienilor Publici Giurgiu. Am lucrat aici până în 2005, dar gândul îmi zbura în fiecare clipă tot spre vechiul loc de muncă. Speram ca toţi ceilalţi colegi ai mei,giurgiuveni,  că într-o bună zi se va întâmpla o minune… şi ŞNG va renaşte din propria cenuşă precum Pasărea Phoenix! Nu pot să înţeleg nici astăzi, după atâta timp, ce interese oculte au adus atunci , ŞNG în pragul insolvenţei… Sper că cei care l-au închis şi distrus atunci acum regretă acest lucru. Nu le port pică , dar nici nu pot uita prin ce drame am trecut!

SHIPYARD ATG, colac de  salvare pentru sute de familii giurgiuvene

Un fost maistru din ŞNG m-a anunţat într-o zi că s-a deschis SHIPYARD ATG- a continuat interlocutorul nostru povestea –  şi că are nevoie de specialişti în construcţia de nave. N-am stat prea mult pe gânduri şi m-am decis să vin să-mi încerc norocul. Am dat probă de lucru şi m-am angajat în 2005 ca lăcătuş construcţii navale în cadrul Secţiei Construcţii corp nave, secţie în care muncesc şi azi. Mai întâi am lucrat ca lăcătuş construcţii nave, apoi am fost numit  şef de echipă, iar din luna martie 2014 îndeplinesc, la propunerea conducerii executive, funcţia de Şef formaţie de lucru…echivalentul funcţiei de maistru. Din această postură coordonez activitatea a 10 muncitori şi împreună efectuăm lucrări în aluminiu (timonerii de comandă) pentru pescadoarele aflate în construcţie. Am montat deja timoneriile la 4 pescadoare destinate unui armator francez, şi tot pentru el mai avem în lucru încă 12. Până acum, prin mâinile astea două, ale mele, au trecut toate navele ce s-au construit la SHIPYARD ATG! Le-am efectuat asamblări, cuplări, montaje etc. Dintre navele care s-au lansat la apă şchiar din  mâna mea, cum spun constructorii navali,  pot numi  navele RO – RO, barjele  pentru transport cărbuni (export Franţa), tancurile petroliere, navele multifuncţionale  ECO STAR. Vă asigur că toate vapoarele care au fost pe cală,  fiind lansate la apă, constituie o mândrie pentru orice constructor naval din acest şantier. Pentru mine însă,dincolo de toate aceste împliniri de care aminteam, cea mai mare realizare profesională o constituie momentul în care am fost numit şef de formaţie. Nu vă ascund faptul că am satisfacţia ca băiatul să mă  urmeze… se pare că va avea aproape  acelaşi traseu ca şi mine. Deocamdată  este elev la Liceul ”Tudor Vianu”, dar simt că îi plac vapoarele şi că nu va trece mult timp şi îl voi avea lângă mine… Cu toate greutăţile pe care le-am întâmpinat în profesie nu regret niciun moment însă alegerea făcută în anii adolescenţei. M-am confruntat cu toate greutăţile vieţii, dar şi cu bucuriile meseriei de constructor naval.  Iată de ce nu am ce să regret şi nici de ce să-mi doresc o altă profesie.

„Dumnezeu îţi dă, dar nu-ţi bagă în traistă!”

Din păcate, ne mărturisea cu vădită tristeţe în glas, Anghel Bucur, tinerii de azi nu vor să muncească cinstit şi să-şi facă o carieră sigură!  Ar trebui să ne urmeze exemplul aşa cum am făcut noi cu părinţii noştri, şi să îşi aleagă o meserie ca a noastră, dar ei preferă calculatorul.. Cei drept, cu el se pot face multe lucruri bune, dar  cei  mai mulţi dintre ei îl preferă ca tovarăş de joacă… Nu-i de ajuns să navighezi  doar pe siteuri de socializare, şi atât! Mă bucur să pot afirma astăzi, când văd ce drame se consumă în jurul meu, că SHIPYARD ATG Giurgiu este un loc de muncă sigur şi bine plătit. Munceşti bine, câştigi bine… şi la timp! Este destulă muncă , dar şi  răsplata , din punct de vedere financiar, este pe măsură. De fapt în viaţă dacă nu munceşti nu poţi avea nimic! ”Dumnezeu îţi dă dar nu-ţi bagă în traistă!” – spune un proverb, nu?! Conducerea patronală şi conducerea executivă de la SHIPYARD ATG Giurgiu sprijină foarte mult pe toţi salariaţii săi şi se preocupă să avem front de lucru continuu. La noi, concluziona şeful de formaţie Anghel Bucur, orice problemă de muncă sau de natură familială are o rezolvare sigură.  Trebuie doar să o discuţi cu conducerea patronală sau cu cea executivă…

Heliade CĂLIN