Andreea Laurenţia Paraschiv este, la prima vedere, o tânără ca toate celelalte. Îi place cochetăria, dar nu excesivă, iubeşte cărţile, muzica şi călătoriile. Are prieteni alături de care îşi petrece mare parte a timpului său liber. Dar are ceva în plus: la doar 18 ani, visează să cucerească – ajutată de vocea de înger cu care a înzestrat-o Dumnezeu – marile scene ale lumii.

S-a născut la 10 octombrie 1992, în Giurgiu, urmând cursurile Şcolii cu clasele I – VIII nr. 7 din municipiu. În prezent, Andreea este proaspătă absolventă a Colegiului Naţional „Ion Majorescu”, profil filologie – engleză intensiv, emoţiile examenului de bacalaureat abia de acum urmând să înceapă. Şi-a început studiul pianului la clasa profesoarei Veronica Ivan, în anul 1999, când le-a spus, scurt, părinţilor ei: „Vreau la şcoala de muzică!”.

În familie, singurul care a avut de-a face cu muzica a fost mătuşa ei, Stana Bunea, actualmente stabilită în  Canada, unde este harpistă într-o orchestră simfonică. Părinţii Andreei, Liliana şi Cătălin, sunt cadru didactic (mama – profesor de fizică) şi fost profesor de educaţie fizică, tatăl.  „Şi mătuşa mea a fost solistă, înainte de a pleca din ţară, dar, după un incident nefericit – o banală operaţie de amigdale, în cadrul căreia i-au fost atinse corzile vocale – şi-a pierdut vocea. Când a aflat că vreau să fac muzică şi, mai ales, canto, mătuşa mi-a spus că trebuie să mă gândesc foarte bine ce vreau, pentru că muzica cere multe sacrificii, şi mai ales seriozitate. Dar eu ştiam că asta vreau să fac în viaţă: muzică!”, povesteşte Andreea. De-a lungul anilor, a participat la majoritatea manifestărilor artistice organizate de Şcoala de Muzică şi Arte Plastice „Victor Karpis”şi de Colegiul Naţional „Ion Majorescu”, devenind solista corului Şcolii de muzică, sub îndrumarea profesoarelor Victoria Karpis şi Veronica Ivan.

De fiecare dată, Andreea a fost acompaniată la pian de profesorii Daniela Cioacă şi Ion Stan, pentru aceştia fiind o plăcere să o acompanieze pe eleva care, timp de 12 ani, a obţinut la Şcoala de Muzică, doar premiul I.

Lecţiile de canto clasic – intensiv – le-a început cu Monica Teodorescu, cea care, până în anul 2000, a fost solista Operei Naţionale Române. În prezent, este eleva profesoarei Bianca Luigia Manoleanu, conferenţiar doctor al Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti, Andreea Paraschiv pregătindu-se pentru unul din cele zece locuri de anul acesta al UNM. Ca o coincidenţă, cea care o pregăteşte acum pe Andreea şi-a început cariera, cu mai bine de două decenii în urmă, în Giurgiu. A ajuns să cunoască şi să cizeleze spre perfecţiune vocea de soprană de coloratură a tinerei giurgiuvence ca urmare a unei întâlniri programate de Veronica Ivan, fosta profesoară de pian.

„Am început să cânt încă de la grădiniţă. Aveam patru ani când am participat la prima serbare, cântând „Cântec de leagăn”. Cred că tuturor le-a plăcut, pentru că nu a adormit nimeni”, povesteşte, pentru „Jurnal giurgiuvean”, Andreea Paraschiv.

„Dacă ar fi să încep de la capăt, cred că viaţa mea ar fi aproximativ aceeaşi. În mod sigur, tot limbi străine aş face, şi m-aş axa tot în artă, mai mult ca sigur tot muzică, pentru că din acest domeniu nu regret nimic”, mai spune Andreea Paraschiv.

Citeşte cu plăcere romane de analiză şi romane de dragoste şi ascultă cu plăcere orice fel de muzică, mai puţin manele. „Nu am ceva anume împotriva acestui aşa-zis curent muzical, dar în opinia mea acestea nu au nicio linie melodică, nu transmit absolut nimic”. Idolii adolescentei sunt, aşa cum era de aşteptat, mari interprete de operă: Virgiania Zeani, Maria Callas, Lucia Pop. Şi îşi doreşte să cucerească marile scene ale lumii: Sidney, Scala, Covent Garden, Metropolitan. Cel mai fericit moment al vieţii îl consideră Gala Angela Gheorghiu din iarna 2011 când a avut şansa să pătrundă în culise şi să îi vorbească marii soprane românce.

Deocamdată, Andreei îi place – şi cântă fără probleme – „Gilda, caro nome”, dar i-ar plăcea la nebunie să interpreteze rolul Violetei din „Traviata” de Verdi. „Nu mă grăbesc, nu vreau să mă forţez. O iau încet, pas cu pas, arie cu arie, pe măsură ce vocea îmi permite evoluţia”, spune Andreea.

Pentru tânăra giurgiuveancă, muzica este calea spre armonie şi transparenţă, este singura limbă cu adevărat universală, înţeleasă de toţi oamenii, şi îşi doreşte să transmită, prin intermediul vocii sale, făurită din culori şi nuanţe, trăirile puse sub semnul virutozităţii şi al sensibilităţii.

Oana CĂLIN

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here