DSCF7730Săptămâna aceasta, pe parcursul a mai multor zile, Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Fluviale S. A. Giurgiu (A.P.D.F.) a fost gazda unui schimb de experienţă internaţional pe tema „Ma-nagementul deşeurilor în navigaţia interioară”. „Astăzi la Giurgiu, a declarat miercuri, 27 noiembrie, Dănuţ Ofiţeru, directorul adjunct al A.P.D.F. Giurgiu, se stabileşte, printre altele, draftul convenţiei ce va stabili un management unitar al deşeurilor, valabil în toate ţările riverane Dunării. În acest moment ţările respective au un management diferit şi din această cauză navigatorii întâmpină uneori dificultăţi la predarea deşeurilor.  Astăzi, la Giurgiu, s-a lansat şi campania de promovare a convenţiei Co-Wanda, convenţie începută în urmă cu şapte ani, şi care este continuatoarea conceptului Wanda.

La acest proiect au participat circa 200 de specialişti. Tot astăzi se lansează şi materialele promoţionale care vor face cunoscută Convenţia Co-Wanda în toate statele europene”. România, a precizat Dănuţ Ofiţeru, managerul proiectelor Wanda şi Co-Wanda, are cea mai importantă infrastructură pentru ecologizarea Dunării, şi din acest motiv trebuie să încurajeze predarea deşeurilor navale şi să nu permită deversarea lor în Dunăre. Până acum, cu siguranţă, s-au făcut multe poluări de-a lungul Dunării, poluări care au rămas pentru noi cu autor necunoscut! Primind răspunsul că nu se cunoaşte autorul poluării, noi nu ne puteam recupera cheltuielile efectuate cu depoluarea Fluviului Dunărea.

Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Fluviale Giurgiu a găzduit practic o vizită de lucru a partenerilor din cele nouă ţări, inclusiv România, participante la implementarea Proiectului

Co-Wanda. Distinşii oaspeţi, sosiţi la Giurgiu, au vizitat, printre altele, şi Complexul de depoluare cu scopul ca exemplul de la noi să fie preluat şi de celelalte ţări riverane Dunării, ţări care nu deţin o structură de depoluare. Complexul de depoluare de la Giurgiu, a precizat directorul Dănuţ Ofiţeru, este de fapt o navă colectoare şi de intervenţie modernă, la care s-a ataşat o navă ECOSTAR, dintre cele construite la Şantierul Naval Giurgiu. Este de fapt cea mai puternică navă de depoluare existentă pe Dunăre. Giurgiu este centrul de greutate într-un proiect ambiţios. Vom stabili aici şi mecanismul unitar de finanţare al acestui serviciu de depoluare. La implementarea proiectului Co-Wanda participă 11 parteneri din 9 ţări europene riverane Dunării, inclusiv România.

Delegaţia de peste 30 de persoane a fost compusă din reprezentanţii următoarelor state europene, partenere ale procietului CO-WANDA: Croaţia, Ungaria, Slovacia, Bulgaria, Serbia, Ucraina, Moldova, Austria şi România. Tot cu acest prilej, directorul adjunct al C.N. A.P.D.F. SA Giurgiu, Dănuţ Ofiţeru, a comentat şi o întrebare legată de faptul că recent Guvernul a hotărât să lase Portul Giurgiu în continuare în administrarea APDF-ului şi să nu îl mai transfere, aşa cum se zvonea, la Consiliul Local Giurgiu sau la Consiliul Judeţean Giurgiu. Vis-a-vis de această întrebare Dănuţ Ofiţeru a declarat: „Eu am fost mai cerebral ca mulţi alţii şi din prima clipă mi-am dat seama că trecerea portului la autorităţile locale era inoportună. Am mai trecut prin astfel de faze şi în anii trecuţi, când oamenii nu se gândeau ce pro-pun! Dacă portul ar fi trecut la autorităţile locale se pierdeau importante proiecte cu finanţare europeană.

Până la urmă, deşi cred că o să vă surprind pe toţi cu ceea ce vă spun, sunt convins că porturile, într-un final, trebuie să treacă la Consiliile judeţene, dar acest lucru trebuie să se întâmple doar după ce România va avea totul pus la punct, şi mai ales marfa care să le facă viabile. Nu este o problemă să investeşti în dezvoltarea porturilor, marea problemă este aceea că trebuie să le menţii în viaţă, şi pentru a le menţine în viaţă trebuie să ai marfă!

La Galaţi, la o întâlnire cu Ministrul Transporturilor, s-a pus această problemă. Vă dau un exemplu legat de Portul Galaţi şi oraşul Galaţi. În acest oraş primarul este PSD-ist, iar preşedintele Consiliului Judeţean PNL-ist – ei bine aceşti oameni au fost împotriva trecerii portului la autorităţile locale, pentru că ei sunt oameni cerebrali şi ştiu ce înseamnă această trecere. Aşadar e bine unde a rămas Portul Giurgiu”.

Heliade CĂLIN