În fiecare an, pe data de 7 ianuarie prăznuim Soborul Sfântului Ioan Botezătorul. Sărbătoarea de Sfântul Ion mai este cunoscută și sub numele de “Sânt-Ion”, “Înaintemergătorul Domnului” sau “Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”.

Pentru cine nu știe, Sfântul Ioan Botezatorul s-a născut în cetatea Orini. Este fiul Elisabetei și al preotului Zaharia , cunoscut și sub denumirea de „Înaintemergătorul”, pentru că a anunțat venirea lui Hristos. Zaharia era preot al Legii Vechi, din neamul lui Abia, iar soția lui era din neamul lui Aaron și erau rude cu Sfinții Părinți Ioachim și Ana. În timp ce Zaharia slujea la templu în Ierusalim, i-a vestit Arhanghelul Gavriil că Elisabeta va naște un fiu la bătrânețe și se va chema Ioan. Pentru că Zaharia s-a îndoit de această veste, a rămas mut până ce Elisabeta a născut. Prorocul Maleahi îl vesteste ca fiind „Îngerul Domnului” care avea să-I pregătească acestuia calea. El este ultimul din prorocii Vechiului Testament, care face legătura cu Noul Testament. Și-a început activitatea în anul 26 d.Hr. ( primul an al guvernării lui Pilat din Pont).

Biserica a închinat lui Ioan șase sărbători pe an: zămislirea lui , la 23 septembrie, nașterea – 24 iunie, soborul lui – 7 ianuarie, tăierea capului – 29 august, prima și a doua aflare a capului – 24 februarie și a treia aflare a capului – 25 mai.

Traditii și obiceiuri populare

În trecut de Sfantul Ioan avea loc Torontoiul sau Iordanitul femeilor, un ritual din care s-a mai pastrat doar ospatul final, ospat ce incheie astfel ciclul sarbatorilor de iarna. Iordanitul femeilor avea un ritual strict, in care nevestele bătrâne le primeau în grupul lor pe cele mai tinere, le duceau la râu să le stropească și apoi făceau o masă comună.

În tradiția populară Sfântul Ioan este protectorul pruncilor și se mai ține pentru ca pruncii să se nască sănătoși, fără malformații sau diformi. Totodată, ziua de Sfântul Ion este o zi de bucurie, iar cine nu se veselește în această zi va fi trist tot timpul anului.

În ziua de Sfânt Ion există obiceiul “Iordănitul femeilor”,  care este, de fapt, o petrecere a nevestelor. Femeile se adună la o gazdă, unde aduc fiecare alimente și băutură, apoi petrec până dimineața, spunând că se “iordănesc”. Un alt obicei întâlnit în ziua de Sfântul Ion este “Iordăneala”. Mai mulți tineri care au luat de la preot, în ajunul Sfântului Ionagheasmă de la Bobotează, merg în dimineața zilei de Sfântul Ion la biserică și după terminarea slujbei stropesc fiecare om care iese, apoi îl urează. Oamenii “iordăniți” trebuie să-i răsplătească pe urători cu bani, cu care seara chefuiesc.

Tradiția ne spune că în dimineața zilei de Sfântul Ion fiecare om trebuie să se stropească cu agheasmă nouă, pentru a fi feriți de boli în decursul anului. Se spune conform tradiției populare că după Sfânt-Ion se botează gerul, adică se înmoaie frigul și începe să se facă mai cald.


***Ioan este un nume iudaic: “Iohanan” prescurtare din “Iehohanan” înseamnă “Dumnezeu s-a milostivit”. Foarte mulți români poartă numele de Ion (forma neaoșă), Ioan sau Ioana, fie în diferite variante: Ionel, Nelu, Ionica, Nica, Ionuț, Onuț, Ionela, Nela, Ionica sau Oana, alcătuind cea mai bogată familie onomastică din România.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here