Cu două săptămâni în urmă, mai multe persoane erau  surprinse (chiar şi filmate) tăind copacii de pe marginea a două străzi din comuna Frăteşti (şoseaua Bazei şi drumui care duce la fostul ISCIP). Cei şase drujbişti (Ion Ghimpeţeanu, Florin Bobircă, Nicuşor Craiciu, Marian Ioaniţescu, Marian Socol) puseseră la pământ nu mai puţin de 18 plopi. Cei şase frăteşteni nu acţionaseră însă de capul lor, însuşi primarul Marian Cărăţeanu fiind “tartorele” acţiunii.

Lemne de foc pe post de  mită electorală

Lemnele rezultate din doborârea plopilor au fost duse, cu sprijinul unui tractorist (Florin Gheţu), la mai multe persoane acasă. Unele dintre acestea au plătit lemnul care le-a fost adus în curte, altele, nu. „După cum a vrut primarul”, ne declarau oamenii din Frăteşti care, de altfel, spuneau că Marian Cărăţeanu nu este la prima „abatere”. Mai mult, aceiaşi oameni ne jurau că au văzut cu ochii lor cum mare parte dintre lemnele tăiate (în special în zilele de sâmbătă şi duminică seara), s-ar afla depozitate în curtea primarului.

Contactat telefonic, Marian Cărăţeanu ne-a declarat: „Nu este adevărat. Eu nu am tăiat niciun lemn fără aprobare. Am discutat cu colegii consilieri, am obţinut aviz de la mediu că pomii ăia reprezentau un pericol pentru circulaţia în bune condiţii. Lemnele care au rezultat din tăiere sunt depuse în magazia şcolii şi a Primăriei, la mine acasă nu o să găsiţi nicio aşchie din plopii ăia. Şi ce dacă au luat oamenii din lemne? Au luat oamenii amărâţi, crengile care au rămas, nu am dus noi niciun lemn la nimeni”, mai spunea primarul Cărăţeanu. Doar că acesta a omis un mic amănunt: lemnele pe care susţine că le-a dus la şcoală provin din tăierile din primăvara aceasta, de pe terenul de fotbal al comunei. Oricum organele de anchetă vor constata acest lucru. Cât despre încheierea unui   proces verbal de predare-primire a cantităţii de lemne pe care susţine sus şi tare că le-ar fi dus la magaziile instituţiilor mai sus menţionate, nici nu se pune problema. Din simplul motiv că procesul verbal lipseşte cu desăvârşire. „Dacă o vrea cineva proces verbal, o să fac şi de-ăla, ce să mai fac acum?”, ne spunea Marian Cărăţeanu.

Printre cei la care au fost duse lemne (moca!), din cei 18 plopi tăiaţi se numără, după cum ne spuneau oamenii din sat, tot apropiaţi ai lui Marian Cărăţeanu: Preda Stan, fochist la Primărie; Mihai Preda, şi Iordache Marin, ambii fără ocupaţie. „Nu era o problemă dacă aceste lemne se duceau, în mod gratuit, la nişte bătrâni nevoiaşi, dar când acele lemne au ajuns gratis la oamenii primarului, normal că e revoltător”, susţineau mare parte dintre locuitorii comunei Frăteşti.

Alţii se grăbesc să spună că lemnele au fost folosite de primar ca mită electorală, în perspectiva apropiatelor alegeri locale de la anul.

Fapta Primarului Cărăţeanu este caz de puşcărie?

Dorind să aflăm la ce se încadrează fapta primarului Cărăţeanu, am solicitat punctul de vedere al Direcţiei Silvice Giurgiu. Octavian Anghel – directorul Direcţiei Silvice, declara, pentru „Jurnal giurgiuvean”:

„Aliniamentul din imediata vecinătate a SC CARNIG SA, comuna Frăteşti, face parte din categoria “vegetaţie forestieră din afara fondului forestier naţional”. Condiţiile în care se efectuează recoltarea şi se valorifică lemnul din vegetaţia forestieră de pe terenurile din afara fondului forestier naţional sunt reglementate de art. 6 din Legea 46/2008 – Codul Silvic, după cum urmează: al. 2 – vegetaţia forestieră de pe terenurile din afara fondului forestier naţional este supusă normelor tehnice silvice privind evaluarea masei lemnoase şi reglementărilor privind circulaţia materialului lemnos. Al. 3 precizează că recoltarea şi valorificarea lemnului din vegetaţia forestieră de pe terenurile aflate în afara fondului forestier naţional sunt la latitudinea proprietarilor, cu respectarea prevederilor al. 2. În ceea ce priveşte evenimentele din ziua de 12 august, materialul lemnos inventariat de personalul silvic pe amplasamentul în discuţie însumează un volum de 49,57 mc, cu o valoare de 7876,12 lei (plus TVA) şi provine din exploatarea unui număr de 16 arbori specia Plop euramerican. Tăierea, fără drept, de arbori din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier este sancţionată de L46/2008 – Codul Silvic, art. 108; în situaţia de faţă, privind volumul inventariat, fapta constituie infracţiune silvică, şi, conform alin.1 litera c din lege, se pedepseşte cu închisoare de la 4 la 16 ani, valoarea prejudiciului produs fiind de cel puţin 50 de ori mai mare decât preţul mediu al “unui mc masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei”, a mai precizat Octavian Anghel. În concluzie Marian Cărăţeanu e pasibil de puşcărie. Ba mai mult acest lucru ar putea atrage după el şi suspendarea din funcţia de primar, urmând ca în comună să se organizeze noi alegeri pentru desemnarea unei persoane care să ocupe acest post. Chiar şi punerea sub “urmărire penală” poate duce pe întreaga perioadă a cercetărilor  la suspendarea din funcţie a celui vinovat, în cazul de faţă, a primarului Marian Cărăţeanu.

La ora la care redactam acest material reprezentanţii Poliţiei Judeţene Giurgiu aşteptau încadrarea legală a primarului comunei Frăteşti, din partea specialiştilor Direcţiei Silvice Giurgiu pentru a putea da curs cercetărilor.

Vom reveni cu amănunte imediat ce organele de anchetă se vor pronunţa asupra acestui caz.

Oana CĂLIN

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here