01-primavaraEchinocţiul de primăvară are loc pe 20 martie.  El marchează începutul primăverii astronomice, când ziua şi noaptea devin egale. Acest moment are loc pe 20 martie, la ora 12.29, zi în care, conform tradiţiei populare, începe noul an agrar, iar copiii bat ritualic pământul cu beţele sau ciomegele, alungând frigul: „Intră frig şi ieşi căldură/ Să se facă vreme bună/ Pe la noi pe bătătură“.

Specialiştii în Etnografie şi Folclor spun că în vechime se aprindeau focuri pentru “a arde” iarna şi a renaşte, prin căldură, spiritul primăverii. Obiceiul a fost asimilat în creştinismul românesc sub forma Focurilor Sfinţilor. “Se crede că focurile şi rugăciunile sfinţilor ajută la depăşirea momentului crucial al echinocţiului, înclinând favorabil echilibrul dintre lumină şi întuneric. Se marchează astfel în chip ritualic un fenomen astronomic obişnuit, dar care dă direcţia pentru activităţi omeneşti specifice. Cu prilejul echinocţiului se sărbătoreşte şi pornirea plugului, moment consacrat în mai toate culturile lumii, indiferent de religie”, spun specialiştii.

 Încep lucrările în câmp

 De altfel, în martie sunt programate toate lucrările de primăvară la câmp şi în gospodării, semn că natura reînvie. În lumea satelor încă se mai ţine cont de superstiţii. Cine mănâncă urzici în această lună, prima buruiană din martie, va fi sănătos tot anul. Încă din primele zile ale lunii, gospodarii încep lucrul în curte şi la câmp: se curăţă livezile şi grădinile şi tot în această lună se scot stupii de la iernat. Cei care au pomi de soi în grădină şi i-au acoperit peste iarnă, luna martie este momentul perfect pentru a-i descoperi.

Atenţie, însă, la nopţile friguroase, când aceşti pomi trebuie din nou acoperiţi. “În luna martie, în funcţie de caracteristicile meteo ale perioadei, se declanşează însămânţarea culturilor de primăvară. Astfel, dacă solul şi timpul permit, se pot însămânţa culturile din prima epocă: grâul şi orzoaica de primăvară, mazăre, lucerna, trifoi, borceag, când temperatura în sol ajunge la 3-6 grade Celsius, iar la temperatura de 6 grade se pot planta cartofi”, spun specialiştii din agricultură. În emisfera sudică, toamna astronomică Începând din 20 martie, durata zilei faţă de cea a nopţii va fi în continuă creştere până la data de 21 iunie, când va avea loc solstiţiul de vară, potrivit site-ului Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Momentul echinocţiului de primăvară

Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cereşti în cea boreală. Astfel, ziua va fi egală cu noaptea şi va creşte până la solstiţiul de vară. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mişcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopţilor, indiferent de latitudine.

Descrierea de mai sus este valabilă doar pentru latitudinile nordice ale Terrei. În emisfera sudică a Pământului, fenomenul trebuie interpretat invers, astfel că în regiunile respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice. Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică începe lunga zi polară, iar în cea sudică începe noaptea polară, care vor dura, fiecare, şase luni.

Durata zilei va fi în continuă creştere

După „Mărţişor”, „Babe” şi „Moşi”, după „zăpada mieilor”, când calendaristic deja am păşit în anotimpul primăverii, deşi luna martie se dovedeşte a fi destul de capricioasă, ne apropiem de momentul echinocţiului de primăvară, ce marchează începutul primăverii astronomice. El se produce în jurul datei de 20 martie când longitudinea astronomică a acestuia revine la valoarea de zero grade. Din 20 martie, durata zilei va fi în continuă creştere, până la data de 21 iunie, când va avea loc solstiţiul de vară – adică va fi cea mai lungă zi şi cea mai scurtă noapte a anului.

Surse: adev.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here